Peste 50% dintre cele 58 de spitale aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii sunt mai vechi de 60 de ani, unele chiar și de 100 de ani, dar în ultimul deceniu instituția a alocat majoritatea banilor spre aparatura medicală, nu către reabilitarea imobilelor, arată auditul făcut în 2022 de Curtea Conturi, publicat sâmbătă, 25 februarie.
Auditul care a vizat performanţele manageriale în spitalele Ministerului din perioada 2014-2021 arată că peste 50% dintre clădiri au o vechime mai mare de 60 ani, 10 dintre acestea având şi peste 100 de ani, iar „aproximativ 15% din numărul clădirilor, reprezentând 20% din totalul suprafeţei utile aferente unităţilor sanitare din subordinea ministerului, sunt încadrate în una din cele 4 clase de risc seismic”.
Conform auditorilor, două unităţi sanitare (Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului “Alessandrescu-Rusescu” şi Spitalul Judeţean Clinic de Urgenţă “Sf. Spiridon” Iaşi) au în administrare 10 clădiri încadrate în clasa de risc seismic I, în care specialiştii includ clădirile care riscă să se prăbuşească în caz de cutremur.
Clădiri nesigure şi în caz de incendiu
Nici în ceea ce priveşte siguranţa în caz de incendiu, situaţia în spitalele Ministerului Sănătăţii nu este mai bună. 46% dintre unităţi nu sunt autorizate ISU.
Deficienţele importante regăsite la majoritatea unităţilor sanitare controlate vizează: funcţionarea fără autorizaţie de securitate la incendiu; neasigurarea echipării construcţiilor cu mijloace de detectare, semnalizare şi alarmare în caz de incendiu sau nefuncţionarea acestora la parametrii la care au fost proiectate; neorganizarea corespunzătoare a activităţii de apărare împotriva incendiilor, în special pe aspecte ce privesc evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu; capacitatea redusă de salvare a pacienţilor care nu se pot evacua singuri din cauza lipsei personalului medical (medici şi asistente), în special din turele de noapte.
Totodată, auditorii au constatat că 75% din totalul fondurilor alocate celor 58 de spitale din reţeaua Ministerului Sănătăţii au fost destinate cumpărării de aparatură medicală şi doar 25% dintre acestea au fost pentru construcţii, modernizări, consolidări, reparaţii capitale ale clădirilor. „Alocarea fondurilor pentru investiţii nu este una transparentă, nefiind identificată o procedură privind criteriile de alocare a acestora”, se arată în auditul Curții de Conturi.
Salariile personalului medical s-au triplat faţă de 2014
„În ceea ce priveşte managementul resurselor umane, raportul arată cum salariile personalului medical au crescut în medie de trei ori faţă de anul de raportare 2014, însă gradul mediu de ocupare al posturilor vacante de medici a fost de 72%, iar al asistenţilor medicali de 80%.În medie, în perioada analizată, 83% din posturile vacante din sistemul sanitar nu au fost scoase la concurs. În primele 10 specialităţi medicale cu cel mai mare deficit de medici se încadrează: anestezie şi terapie intensivă, psihiatrie, cardiologie, radiologie-imagistică medicală, chirurgie generală, recuperare, medicină fizică şi balneologie, medicină de urgenţă, medicină de laborator, medicină internă şi gastroenterologie”, se menţionează în raport.
Ce recomandă Curtea de Conturi
Referitor la managementul resurselor umane, raportul concluzionează necesitatea înfiinţării unei baze de date integrate care să fie actualizată în timp real şi să reflecte numărul de posturi vacante de medici pe specialităţi, cu acces pe nivel de competenţă.
Totodată, această bază de date ar trebui să reflecte numărul medicilor rezidenţi care au finalizat pregătirea în rezidenţiat şi s-au întors/nu s-au întors la postul pentru care au candidat la concursul de rezidenţiat. Auditorii publici externi recomandă identificarea şi implementarea unor metode de stimulare a medicilor rezidenţi, în colaborare cu ministerele care au în subordine unităţi sanitare cu reţea proprie, cu autorităţile publice locale şi cu universităţile de specialitate, astfel încât după finalizarea pregătirii aceştia să-şi continue activitatea în spitalele unde sunt încadraţi pe post.
În ceea ce priveşte gestionarea infrastructurii spitaliceşti, Curtea de Conturi recomandă crearea unei platforme integrate, cu acces pe nivel de competenţă, care să cuprindă evidenţa echipamentelor de imagistică medicală şi care să constituie baza analizei investiţiilor viitoare în echipamente de acest fel. De asemenea, auditorii publici externi recomandă ca alocarea fondurilor pentru investiţii să se realizeze în mod transparent, prin utilizarea unei proceduri privind criteriile de alocare a acestora.
„Prin recomandările formulate, Curtea de Conturi îşi propune ca Raportul de audit să constituie un instrument util prin care Ministerul Sănătăţii să-şi îmbunătăţească gradul de realizare al obiectivelor şi politicilor stabilite, inclusiv prin documentele strategice, cu consecinţa creşterii performanţei sistemului de sănătate privit ca ansamblu şi, în mod particular, în domeniile analizate legate de managementul resurselor umane şi gestionarea infrastructurii spitaliceşti”, se mai menţionează în audit.
