Într-o comunicare adoptată ieri, Comisia face un bilanț al realizărilor solide ale celor trei state membre în ceea ce privește aplicarea normelor Schengen, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene. În cazul României, Comisia constată că „dispune de o gestionare a frontierelor de înaltă calitate și solidă, inclusiv supravegherea frontierelor și controale sistematice la frontieră, precum și de cooperare polițienească internațională”.
Comisarul pentru transporturi, Adina Vălean, a declarat într-o întâlnire cu un grup de jurnaliști români la Bruxelles că „este un raport extrem de pozitiv și vorbește în termeni elogioși. Este cel mai bun limbaj pe care l-am văzut vreodată”. Raportul urmează să fie pus la dipoziția grupurilor de lucru din cadrul Consiliului Uniunii Europene, urmând ca o decizie să fie luată în cadrul Consiliului Justiției și Afaceri Interne din 8 decembrie. Decizia trebuie luată cu unanimitate, însă există semnale că țări ca Olanda și Suedia s-ar putea opune.
Astfel, sub conducerea președinției cehe, la 8 decembrie, Consiliul Justiție și Afaceri Interne va vota cu privire la participarea deplină a Bulgariei, României și Croației la spațiul Schengen fără controale la frontierele interne.
Pentru aderare trebuie vot în unanimitate
Spațiul Schengen este cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume, la care participă în prezent 22 de țări din UE (Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Portugalia, Spania, Suedia, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia și Slovenia), precum și 4 țări asociate din afara UE (Norvegia, Islanda, Elveția și Liechtenstein). Irlanda menține o clauză de neparticipare privind eliminarea controalelor la frontierele interne.
Țările care doresc să adere la spațiul Schengen trebuie să treacă printr-o serie de evaluări Schengen pentru a confirma dacă îndeplinesc condițiile necesare pentru aplicarea normelor Schengen. Odată ce misiunile de evaluare Schengen confirmă că statul membru este pregătit să adere la spațiul fără controale la frontierele interne, este necesară o aprobare unanimă din partea tuturor celorlalte state membre care aplică integral acquis-ul Schengen. Parlamentul European trebuie, de asemenea, să își dea acordul.
Rezoluţie adoptată de Parlamentul European
La 10 noiembrie 2022, Parlamentul European a emis un aviz pozitiv cu privire la proiectul de decizie a Consiliului privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Croația. La 18 octombrie 2022, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care invită Consiliul să permită României și Bulgariei să adere la spațiul Schengen.
Chestiunea aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen ar putea fi inclusă pe agenda Consiliului JAI din 8-9 decembrie 2022. Decizia finală cu privire la extinderea spaţiului Schengen trebuie luată cu unanimitate de membrii UE care fac parte din acest spaţiu de liberă circulaţie.
După ce Olanda a cerut „investigații suplimentare” despre statul de drept și corupția din România, și opoziția politică din Suedia s-ar opune aderării țării noastre la Schengen, scrie cotidianul suedez „Dagens Niheter”. Guvernul minoritar nu are sprijin în Parlamentul de la Stockholm și urmează să înregistreze prima înfrângere în Legislativ. Atât social-democrații, cât și democrații suedezi se opun propunerii de extindere a spațiului Schengen.
Olanda trimite o misiune de verificare
Guvernul Olandei a trimis în România o misiune de evaluare care să verifice stadiul îndeplinirii criteriilor necesare pentru aderarea la spațiul Schengen, au declarat surse oficiale. Misiunea este formată din experți și va dura până la sfîrșitul acestei săptămâni.
Misiunea olandeză a venit la București la invitația României. Reamintim că premierul Nicolae Ciucă a anunțat pe 21 octombrie că ministrul de Interne Lucian Bode l-a invitat în România pe omologul său olandez de Interne, pentru a verifica îndeplinirea condițiilor de aderare la Schengen.
Invitația a venit în contextul în care Olanda nu a participat la misiunea UE de verificare din octombrie, iar premierul olandez Mark Rutte a declarat că respectiva misiune este „limitată” și nu a atins toate subiectele.
Potrivit informațiilor G4Media, misiunea de evaluare a Olandei se concentrează pe aspecte precum modalitatea de acordare a vizelor, protecția datelor și schimbul de informații dintre autoritățile române și cele din restul statelor membre UE.
Și comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johannson, a făcut ieri o mențiune despre această misiune, fără a da însă detalii despre scopul ei.
Premierul olandez Mark Rutte a declarat la 12 octombrie, în România, că misiunea de evaluare pe Schengen ce se desfășura la acel moment cu participarea a 17 state membre UE și a Comisiei Europene ar putea fi „mai largă, mai profundă” și a precizat că așteaptă rezultatele acesteia.
„E foarte important ca toată informația să fie pe masă. Comisia Europeană lucrează acum. Olanda nu se opune aderării României la Schengen, dar trebuie să o facem într-o manieră corectă, de aceea am menționat MCV, trebuie să avem un stat de drept structural mai bun. Despre corupție, crima organizată, despre asta e MCV și apoi trebuie să apreciem împreună”, a spus Mark Rutte.
