Ca urmare a deciziei Înaltei Curți (în urma unei hotărâri a CCR), potrivit căreia din 2018 până în prezent nu au existat prevederi legale care să reglementeze întreruperea prescripției, DNA a întocmit o situație estimativă privind impactul pe care această decizie îl va avea asupra dosarelor penale. Potrivit biziday.ro, concret, ÎCCJ a stabilit că o decizie a CCR din 2018 se aplică retroactiv, iar acest lucru va determina ca mii de dosare să fie închise, deoarece faptele se prescriu, avertizează specialiștii.
“Va avea consecințe asupra unui număr de 557 cauze penale aflate în curs de urmărire penală și în fața instanțelor de judecată. În aceste 557 de dosare, în care prejudiciul estimat se ridică la 1,2 miliarde euro, iar valoarea totală a mitei și a traficului de influență se ridică la 150 milioane euro, magistrații vor fi nevoiți să constate încetarea proceselor penale și înlăturarea răspunderii penale pentru infracțiuni de corupție, asimilate corupției și având ca obiect fraudarea fondurilor europene”, avertizează DNA.
Direcția Națională Anticorupție a prezentat și o situație detaliată a dosarelor vizate.
Dosare aflate în curs de urmărire penală (pe rolul DNA) – 190 dosare, cu prejudiciu estimat 648,2 milioane de euro, iar valoarea totală a mitei și a traficului de influență de 50.997.625 euro.
Dosare în diferite stadii de judecare (aflate pe rolul instanțelor) – 367 dosare, cu prejudiciu estimat 561,2 milioane de euro, iar valoarea totală a mitei și a traficului de influență de 99.471.962 euro.
“În perioada în care au avut cauze penale în lucru, procurorii DNA au respectat prevederile legale în vigoare și au întocmit acte de întrerupere a prescripției răspunderii penale, conform Codului penal și Codului de procedură penală, începând din 1 februarie 2014 (data intrării in vigoare a noilor Coduri) și în conformitate cu decizia CCR începând cu anul 2018 (de la data intrării în vigoare a Deciziei respective). Concret, procurorii DNA au întrerupt cursul prescripției numai ca urmare a întocmirii unor acte din categoria celor care se comunică suspecților și inculpaților (începerea urmăririi penale in personam, punerea în mișcare a acțiunii penale, finalizarea dosarului penal cu trimitere în judecată, etc)”, mai subliniază procurorii.
Aceștia spun că vor sesiza Curtea de Justiție a UE “pentru a aprecia asupra concordanței deciziilor CCR, respectiv ICCJ cu normele europene și jurisprudența CJUE, care, printre altele prevăd obligația statului român de a cerceta și sancționa, într-o manieră efectivă, faptele de corupție și fraudarea fondurilor europene”.
