Persoanele fizice și juridice, dar și autoritățile și instituțiile publice, vor fi obligate să acorde sprijin Serviciului Român de Informații (SRI), potrivit unui proiect de lege pentru funcționarea serviciului secret, citat de G4Media.
Aceste obligații nu există în legea actuală de funcționare a SRI, în vigoare încă din 1992. O prevedere similară, care vizează doar ”ministerele, toate celelalte organe ale statului, organizațiile din sectoarele public sau privat” apare în Legea 51 din 1991, care arată că acestea au obligația ”să acorde sprijinul necesar la cererea organelor cu atribuții în domeniul securității naționale în îndeplinirea atribuțiilor ce le revin și să permită accesul acestora la datele deținute, care pot furniza informații privitoare la securitatea națională”. În Legea 51 din 1991 nu apare însă nici o prevedere legată de obligațiile pentru persoane fizice.
Proiectul de lege consultat de G4Media arată că persoana căreia un angajat al SRI i-a cerut sprijinul e obligată să păstreze secretul ”asupra aspectelor care au făcut obiectul cererii”. Proiectul de lege nu prevede sancțiuni pentru persoanele fizice și juridice care nu sprijină SRI la cerere.
În schimb, proiectul prevede că beneficiarii legali ai serviciilor furnizate de SRI răspund civil, disciplinar sau material pentru prejudiciile cauzate de neluarea măsurilor necesare, în conditiile legii. Precizarea este vagă, nefiind clare sancțiunile pentru instituțiile sau autoritățile publice care sunt considerate beneficiari legali.
Dezbatere în cadrul coaliţiei
Proiectul se află în dezbatere în cadrul coaliției de guvernare. Aceasta dezbate un pachet mai amplu de legi care privesc funcționarea serviciilor de informații, a armatei, ministerului de Interne și CSAT. Conform documentului, care face parte dintr-un pachet mai larg de proiecte legislative privind siguranța națională, SRI devine totodată autoritate națională în domeniul interceptării a comunicațiilor, iar Centrul Naţional pentru Interceptarea Comunicaţiilor va funcționa în cadrul serviciului de informații.
Interceptarea comunicațiilor se face și acum tot de către SRI, dar o serie de decizii ale Curții Constituționale au pus sub semnul întrebării acest lucru, mai scrie publicația citată.
Descinderi la SRI doar cu aprobarea preşedintelui
Procurorii pot intra în sediile SRI pentru a efectua anchete doar cu aprobarea președintelui Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și în baza unui mandat obținut de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Șeful CSAT este președintele țării.
Personalul SRI poate fi audiat, percheziționat sau reținut pentru fapte care țin de exercitarea atribuțiilor de serviciu numai de către procurori special desemnați, cu informarea prealabilă a șefului SRI și cu prezența unui jurist al SRI.
SRI poate activa în afara țării, iar Serviciul de Informații Externe (SIE) în interiorul țării.
Noi prerogative pentru SRI
Acesta nu este primul proiect recent de lege care introduce noi prerogative pentru SRI. Codul Comunicațiilor a inclus obligativitatea pentru furnizorii de servicii de găzduire să sprijine serviciile secrete și procurorii în activitatea lor. Curtea Constituțională a decis recent că o serie de prevederi ale Codului Comunicațiilor sunt neconstituționale, dar nu și acestea.
De asemenea, proiectul privind Cloud-ul Guvernamental – un sistem care va înlocui toate platformele instituțiilor statului, arată că SRI și STS (Serviciul de Telecomunicații Speciale – n.r.) vor deveni operatori de date personale.
SRI și STS au atribuții de protecție a acestui sistem împotriva atacurilor cibernetice, conform proiectului. Un alt scandal legat de servicii secrete este cel privind fondul arhivistic național. Arhiviștii acuză SRI și „Doi și-un sfert”, serviciul secret al Ministerului de Interne, că distrug documente ce ar trebui arhivate și nu permit accesul la anumite arhive.
