Ludovic Orban a declarat ieri că românii ar putea plăti pentru vaccin după ce se atinge imunitatea de grup, dar premierul Cîţu dezminte informaţia.
Președintele PNL, Ludovic Orban, a declarat ieri că, după ce România atinge imunitatea de grup față de noul coronavirus, persoanele nevaccinate și care nu fac parte din grupele de risc vor plăti dacă vor să se vaccineze. El a dat ca exemplu vaccinarea antigripală. „Noi organizăm vaccinarea gratuită, statul suportă toate costurile acum. E o situție excepțională. Mai facem asta o perioadă de timp, până ajungem la imunizarea de grup, dar până la urmă se va merge la mecanismul de la vaccinarea antigripă, de exemplu, în care doar persoanele vulnerabile vor fi vaccinate gratuit, celelalte categorii de cetățeni vor trebui să se vaccineze, că e răsăpunderea lor”, a spus Orban luni la Pitești.
Întrebat explicit dacă persoanele ar putea plăti pentru vaccin, Orban a spus „într-un viitor oarecare”.
În ceea ce privește accelerarea campaniei de vaccinare, el a spus că „se derulează în condiții foarte bune”, dar a spus că în mediul rural „e nevoie de implicarea primarilor, preoților, medicilor de familie, asistenților comunitari”. „Le dau și un mesaj celor mai în vârstă care au reticențe, că până acum peste patru milioane de români s-au vaccinat și nu au existat contrareacții. Poate o să îi stimuleze dacă vor să meargă la nunta nepotului, a copilului, dacă vor să îi protejeze pe nepoții care vin n vacanța de vară”, a mai spus Orban.
“Vaccinul anti-Covid în România este și rămâne gratuit”
Premierul Florin Cîțu a reacţionat şi a precizat, ieri, că vaccinul anti-Covid în România este și rămâne gratuit și că nu este nicio discuție în Guvern pentru a schimba lucrurile.
„În România vaccinul este și rămâne gratuit. Nu e nicio discuție în Guvern pentru a schimba lucrurile. Avem comenzi pentru a continua campania și în septembrie și anul viitor”, a subliniat premierul, la începutul unei videoconferințe cu prefecții pe tema campaniei de vaccinare anti-Covid.
Florin Cîțu a mai precizat că este necesară schimbarea strategiei în cadrul campaniei de vaccinare, iar vaccinul trebuie să ajungă cât mai aproape de oameni.
Premierul a spus că maratoanele pentru vaccinare au avut succes și trebuie organizate astfel de evenimente în toate orașele și că este necesar să se implice prefecții, alături de primar, pentru a duce campania de vaccinare în zonele rurale.
România şi Estul Europei au exces de vaccin şi lipsă de doritori
Rezervele de vaccinuri anti-Covid-19 încep să depășească cererea în estul UE, arată agenția Bloomberg într-o analiză preluată de Rador. Unele părți ale regiunii s-au izbit de zid în fazele relativ timpurii ale campaniei lor, din cauza temerilor legate de efectele adverse ale vaccinului AstraZeneca, a neîncrederii împământenite în stat, a știrilor false și a lipsei de educație în privința beneficiilor vaccinării și riscurilor asociate virusului.
România reprezintă un foarte bun exemplu. În timp ce numai o cincime din cei 19 milioane de locuitori ai ei au primit până acum măcar o doză, listele de așteptare au dispărut și centrele de vaccinare fără programare le sunt deschise tuturor. Sâmbătă, unii miniștri s-au prezentat personal la centre de vaccinare pentru a-i ademeni pe cei mai puțin entuziasmați.
„Încercăm să găsim cele mai bune canale de comunicare pentru a ajunge la cetățeni”, a declarat într-un interviu Andrei Baciu, adjunct al ministrului Sănătății.
România nu e singura care întâmpină dificultăți. Bulgaria, care și-a vaccinat cu prima doză doar 16% din populație, a apelat și ea la centre fără programare.
Șeful campaniei ungare de vaccinare a declarat săptămâna trecută că acum există „mult mai multe” doze decât doritori de vaccinuri, deși campania Ungariei nu e depășită în UE decât de a Maltei.
Vecină cu UE, Serbia – care la fel ca Ungaria a folosit masiv vaccinuri rusești și chinezești – oferă aproximativ 30 de dolari oamenilor care se vaccinează.
Reticența nu se limitează la UE: sunt state și orașe americane care oferă stimulente, între care și pizza gratis, oamenilor care se vaccinează, deși rata inoculării în SUA e deja printre cele mai mari din lume.
“E crucial ca guvernele să ofere informații corecte”
Daphne Ahrendt – directoare de cercetare la Eurofound, care monitorizează scepticismul față de vaccinuri în Europa – afirmă că scenariile false continuă să reducă cererea în întreaga UE, alimentând îngrijorarea în privința siguranței. „E crucial ca guvernele să ofere informații corecte pe toate canalele de comunicare”, a declarat ea. „Acest lucru nu se întâmplă doar în Europa de Est, ci, într-un anumit grad, se întâmplă peste tot.”
Comunicarea mesajului se dovedește a fi dificilă pentru România. Procentul din populație care vrea să se vaccineze abia dacă s-a modificat un pic din octombrie până în mai, conform grupului de reflecție Globsec, cu sediul în Slovacia. Cum și ținta de a vaccina 5 milioane de oameni până în iunie este pe punctul de a fi ratată, ținta generală de a imuniza 60-70% din populație pare a fi în pericol.
Și Polonia se teme că-și va rata ținta. Deși jumătate din cetățeni fie s-au vaccinat, fie s-au programat la vaccinare, țara a apelat la celebrități pentru a promova inocularea.
Tensiuni liberale şi pe tema congresului
Președintele PNL, Ludovic Orban, a anunțat ieri că data congresului la care va fi stabilită conducerea partidului va fi „în partea a doua a lunii septembrie”, urmând ca data exactă să fie decisă în forurile de conducere.
Întrebat despre o posibilă candidatură a premierului Florin Cîțu la șefia PNL, Orban a spus că „deocamdată e o presupunere, nu comentez presupuneri”. „Eu mi-am anunțat transparent candidatura, obiectivul meu e ca PNL să servească în continuare interesele României”, a mai spus Orban.
Emil Boc a spus zilele trecute, la Digi24, că îl va sprijini pe Florin Cîțu în cursa pentru președinția PNL, apreciind că acesta este și viitorul partidului și viitorul României.
În replică, în vizita efectuată la Galați, sâmbătă, președintele PNL Ludovic Orban a fost întrebat dacă se consideră trecutul PNL, în contextul alegerilor interne care vor avea loc în cadrul congresului din prima jumătate a lunii septembrie. „Sunt și trecut, şi prezent şi viitor”, a răspuns Orban, subliniind că se va prezenta cu mare încredere în competiţia pentru desemnarea președintelui PNL, pentru că este „cel mai bun cunoscător al PNL și, în general, al țării”.
