Acum trei zile, președintele Iohannis a lansat Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Este un document strategic structurat pe două direcții, reforme și investiții cu un total alocat de 30.44 miliarde euro, bani europeni, și este structurat pe trei piloni și 12 domenii prioritare pentru dezvoltarea României.
În ciuda cerințelor Uniunii Europene de a organiza dezbateri largi pentru a stabili alocarea banilor, guvernul a stabilit un termen extrem de scurt, de două săptămâni, pentru dezbatere publică.
Documentul guvernului îl puteți citi AICI, în eventualitatea în care doriți să trimiteți sugestii sau propuneri guvernului.
Sumele propuse de guvern pentru proiecte sunt defalcate doar pentru transporturi și sănătate, pentru restul fiind precizată suma totală.
Investiții în infrastructură
Documentul atesta faptul că pe partea de infrastructură de Transport România se află pe ultimele locuri din UE, cu o „Infrastructură de transport subdimensionată, depreciată, care generează blocaje în trafic și diminuări semnificative ale vitezei optime de deplasare”.
Documentul stipulează că investițiile dedicate sectorului transport finanțate din PNRR vor fi orientate către investiții noi, având ca obiectiv principal definitivarea coridoarelor de pe rețeaua TEN-T, prin realizarea tronsoanelor lipsă, dezvoltarea și modernizarea rețelei naționale de drumuri care asigură conectarea la rețeaua TEN-T, modernizarea și electrificarea rețelei de căi ferate și dotarea cu material rulant a sectoarelor reabilitate.
Programul are următorii indicatori pe partea de Transport:
Rutier
- Peste 250 km de autostradă și drumuri expres cu un buget estimat de 3,54 mld. Euro;
- Peste 330 km de Variante Ocolitoare și drumuri de legătură la rețeaua primară cu un buget estimat de 1 mld. Euro;
Feroviar
- Peste 140 km de cale ferată modernizată/electrificată cu un buget estimat de 2,8 mld. Euro;
- 39 unități de material rulant achiziționate cu un buget estimat de 350 mil. Euro;
Metrou
– 17 km de magistrală nouă cu un buget estimat de 1,08 mld. Euro;
– 50 unități de material rulant achiziționate cu un buget estimat
de 500 mil. Euro;
Drum expres surpriză pentru Botoșani
Cerința UE este ca banii să fie cheltuiți în trei ani, maxim patru, pentru a intra rapid în economie și a atenua efectele negative ale pandemiei. Din acest motiv guvernelor europene li s-au cerut proiecte deja mature, care să aibă doar nevoie de finanțare pentru a fi finalizate.
Cum guvernele României nu au fost niciodată în stare să facă proiecte de dezvoltare decât desenate pe șervețele, pe un colț de masă, nici proiectele din PNRR nu fac excepție.
În mare parte nu doar că nu sunt proiecte mature, ci nu există, nici pe hârtie măcar, existând pericolul ca Uniunea Europeană să nu le finanțeze. În schimb proiecte deja începute, care ar avea șanse de finalizare cum e autostrada Iași – Târgu Mureș nu sunt introduse în PNRR.
Ceea ce depun guvernele europene acum la UE sunt doar drafturi, termenul limită pentru obținerea finanțării fiind aprilie 2021. Tocmai în ideea în care Consiliul European să aibă timpul necesar analizării respectivelor proiecte depuse și eligibilității acestora, adică posibilității de a fi implementate într-un timp scurt.
Botoșaniul este prezent în PNRR cu un drum expres până la Suceava, despre care nimeni nu prea știe nimic. Drumul expres promis aici este mult mai scurt, doar 26,2 km, dar mult mai scump, 148,2 milioane de euro. Deci se pare că nu va fi modernizat sau lărgit actualul drum, ci va fi un altul, paralel cu cel existent, ca legătură la o viitoare autostradă, care există tot pe hârtie.
Capitala și Ardealul iau caimacul
Nici celelalte județe ale Moldovei nu stau mai bine, ca de obicei, regiunea este în coada listei de investiții. Iașul apare cu o nouă centură, parte a autostrăzii A8 (care nu e prinsă în PNRR) și atât. Asta în timp ce oraşe comparabile primesc sume remarcabile. Zona Cluj, de exemplu, primeşte un miliard de euro pentru metrou, 1,8 mld. pentru electrificare linie Cluj – Episcopia Bihor, dar şi 2,1 mld. la Autostrada Transilvania, de la Cluj spre vest.
În listă mai e trecută autostrada A7, Ploiești – Pașcani, precum și un drum expres Bacău – Vaslui, asta fiind și singura investiție din Vaslui. În județul Neamț singura investiție care apare e tot sectorul de autostradă Bacău – Pașcani. Mai apare în PNRR și execuția în regim de autostradă a sectorului Paşcani-Suceava-Siret (638 de milioane de euro, pentru 101,5 km).
Un alt judeţ comparabil cu Iaşul, Timişul, apare cu aproape 2 miliarde de euro, bani destinaţi modernizării legăturii feroviare dintre Caransebeş şi Arad.
La Craiova ajung 22 de milioane de euro, cât este estimată legătura de 4,3 km între drumul expres care se construieşte acum dinspre Piteşti şi centura oraşului.
Braşovul stă destul de bine la infrastructură rutieră, astfel că va primi 179 de milioane de euro pentru dezvoltarea reţelelor de apă şi canalizare.
Alte oraşe mari, precum Constanţa sau aglomeraţia urbană Galaţi-Brăila, nu apar cu nicio investiţie în program.
În schimb, pentru Capitală sunt prevăzute 960 de milioane pentru Centura Nord, 124 de milioane pentru drumul expres spre Târgovişte şi 500 de milioane de euro pentru garnituri noi la metrou, plus 200 de milioane de euro pentru refacerea sistemului de încălzire centralizată. Deși mai toate orașele României au făcut împrumuturi și proiecte europene pentru modernizarea sistemului centralizat, asta nu e valabil pentru București
Investiții din Moldova tăiate de pe listă
Unele obiective din Moldova care erau inițial trecute în PNRR au dispărut cum e finanțarea pentru un Institut Regional de Cardiologie Vasculară, prevăzut a fi construit la Miroslava, lângă Iași. Deși inițial era trecut cu o finanțare de 300 milioane euro, ulterior a dispărut din PNRR.
România, pe locul 7 la primit bani
PNRR urmărește 3 obiective strategice:
- Ameliorarea stării economice a României urmare a crizei pandemice
- Consolidarea capacității de reziliență
- Asigurarea unei creșteri economice pe termen lung
Constrângeri în elaborarea PNRR
- Investiții direcționate către tranziție verde și digitalizare
- Alocare buget pentru schimbări climatice: minimum 37% din total buget
- Alocare buget pentru digitalizare: minimum 20%
În total, în cadrul financiar multianual al UE, România primește 79,94 miliarde euro, bugetul UE fiind de 1.411,5 miliarde euro. România primește în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență 30,4 miliarde euro, bugetul UE fiind de 672,5 miliarde euro.
România se află pe locul 7 la alocările de granturi din Mecanismul de Redresare și Reziliență.
