Senatorii și deputații USR au anunțat ieri că urmează să demisioneze în bloc din Parlament, începând cu ultima zi a actualei legislaturi, liderul Dan Barna susținând că această demisie reprezintă garanția că nu vor beneficia de pensia specială prevăzută de lege.
„Timp de patru ani USR a solicitat în Parlament eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor şi a pensiilor speciale. Proiectul USR a fost blocat şi ţinut în sertarele Parlamentului. În această dimineaţă (ieri, n.r.) grupurile reunite ale USR din Senat şi Camera Deputaţilor au decis cu unanimitate să ne înaintăm demisiile începând cu ultima zi a actualei legislaturi pentru a arăta foarte clar că ceea ce promite USR este urmat de fapte concrete”, a afirmat Barna la Parlament.
Întrebat dacă această demisie garantează că parlamentarii USR nu vor avea pensie specială, liderul USR a continuat. „Normele de aplicare a legii spun că e nevoie de un mandat complet pentru a beneficia de pensia specială. Nu e niciun fel de dubiu aici. Realitatea juridică incontestabilă este că nu poți beneficia de pensie specială dacă nu ai un mandat complet”, a susținut Barna.
Liderul USR a făcut apel la celelalte partide să introducă de urgență în dezbatere proiectul privind abrogarea pensiilor speciale ale parlamentarilor. El a precizat că renunțarea la pensiile speciale va fi una dintre condițiile intrării USR la guvernare după alegeri.
PSD pune condiţii
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, care a spus că a demisionat şi el, chiar înaintea aleşilor USR, pentru a arăta că nu va primi pensie specială, pune condiții pentru introducerea în circuitul legislativ a proiectelor PNL și USR de abrogare a pensiilor speciale: „Voi convoca de îndată Birourile Permanente Reunite pentru eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor, cu condiția ca acești bani să fie folosiți pentru dublarea alocaţiilor! Asta înseamnă ca PNL și USR să nu mai chiulească și să deblocheze urgent activitatea Senatului. Până atunci, tot ce fac se numește minciună și populism ieftin!”, a scris Ciolacu pe Facebook.
Reacția liderului PSD vine după ce PNL, USR și PMP au cerut ieri introducerea în regim de urgență în circuitul legislativ a inițiativelor legislative care vizează abrogarea pensiilor speciale ale parlamentarilor.
În ultima lună, Senatul a fost blocat după ce PSD a pierdut majoritatea în Biroul Permanent, iar PNL, USR și UDMR au boicotat ședințele conducerii acestei Camere a Legislativului.
În parlament există două inițiative legislative care prevăd abrogarea pensiilor speciale ale parlamentarilor. Prima a fost depusă de USR în seprembrie 2017, iar cea de-a doua a fost depusă de Florin Roman (PNL) în mai 2020. Ambele propuneri legislative sunt blocate în comisii. Ele vizează abrogarea articolelor 49 și 50 din legea privin statutul senatorilor şi deputaţilor, care prevăd acordarea pensiilor speciale pentru parlamentari.
Exerciţiu de imagine înainte de alegeri
Parlamentarii care în aceste zile anunță că își dau demisia fac un exercițiu de imagine, dacă ne uităm la legislația în vigoare.
Legea 357 din 2015 completează legea 96/2006 privind statutul senatorilor și deputaților. Ce rezultă din lege? Deputaţii și senatorii vor beneficia – la vârsta legală de pensionare – de o indemnizație (calculată procentual, nu după contributivitate) dacă au trei mandate de parlamentari (și cei cu două sau un mandat – cu diminuarea procentului).
Mai spune legea că pentru mandate incomplete, indemnizaţia se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puţin de un mandat parlamentar.
Aici legea este neclară, pentru că nu se specifică durata unui mandat, dacă este de patru ani calendaristici, patru ani de la un ciclu electoral la altul sau durata între alegeri. Pentru că, din cauza pandemiei, actualul mandat a fost prelungit, iar parlamentarii au deja patru ani petrecuți în parlament, chiar dacă demisionează.
Ciolacu ia pensie specială cu tot cu demisie
Cert este că, pentru cei care au deja un mandat parlamentar, cum este cazul lui Marcel Ciolacu, șeful PSD (care a fost parlamentar în 2012-2016) anunțul că își dă demisia pentru a nu mai primi pensie specială este egal cu zero, el are deja acea indemnizație în urma primului mandat, la care se adaugă zilele din mandatul actual.
Situația este identică pentru cei care vor candida și vor accede din nou în parlament, dacă vor sta un mandat, vor primi acea indemnizație numită informal „pensie specială de parlamentar”, cum este cazul deputaților Alfred Simonis sau deputatului de Botoșani Marius Budăi, care și ei au anunțat că demisionează ca să nu primească pensie specială. Deși se numără – ca mai toți parlamentarii PSD – printre cei care au votat respectivele indemnizații pentru limită de vârstă acordate parlamentarilor, conform situației de vot de la Camera Deputaților, acum s-au răzgândit.
Respectiva indemnizație se acordă „doar la cerere”, adică dacă parlamentarii ajunși la vârsta pensionării nu o cer, nu o primesc. Dar această situație în care nu ceri pensia e mai discretă și nu poate fi folosită politic, în campania electorală.
Nu are cine să ia act de renunţările la mandat
Un alt aspect care arată că valul de demisii din parlament este doar o manevră electorală este faptul că nu mai are cine lua act de demisiile anunțate în aceste zile, întrucât parlamentul nu se mai reunește, situație în care demisiile rămân fără efect.
Demisia este, într-adevăr, un act unilateral, dar pentru a avea efect cineva trebuie să ia act de aceasta și e puțin probabil ca viitorul Parlament să se ocupe de așa ceva. Pentru cei care au demisionat anterior, cum e Florina Presadă de la USR, care a demisionat acum două luni, actul de demisie a fost înregistrat ca atare la Parlament.
Care ar fi soluţia cea mai la îndemână
O soluție simplă și corectă pentru situația actuală ar fi – dacă tot este așa o unanimitate legată de pensiile parlamentarilor – să fie convocate camerele Parlamentului pentru a aproba un proiect de lege ce abrogă articolul 49 din statutul parlamentarilor care acordă indemnizațiile respective. Și gata, parlamentarii rămân fără pensii speciale. Parlamentarii USR spun că au cerut acest lucru, dar propunerea lor nu a ajuns niciodată pe ordinea de zi.
Cât despre concursul cine a fost primul care demisionează, Marcel Ciolacu sau Dan Barna, răspunsul corect este Liviu Dragnea. Fostul șef PSD, acum la închisoare, a demisionat în octombrie 2016, ca să nu ia pensie specială. Tot un gest de imagine, Dragnea a fost apoi reales. Dacă un mandat întreg se poate obține din bucăți de mandate (și aici legea este extrem de neclară), atunci și Dragnea va avea pensie specială de parlamentar.
Foarte mulți parlamentari sunt beneficiari ai legii, de aceea va rămâne în vigoare.
Sute de aleşi iau pensii speciale
768 de foști senatori și deputați sunt beneficiari de pensii speciale în valoare de peste 10 milioane de euro pe an, se arată în răspunsurile furnizate de Parlament la solicitările G4media.ro.
Pensia medie a unui parlamentar este de 5.843 de lei lunar. Un fost parlamentar primește o pensie specială de minimum 2.000 de lei lunar pentru patru ani de mandat, în vreme ce un român primește, în medie, 1.373 de lei lunar după 35 de ani de muncă.
Potrivit informațiilor furnizate de Camera Deputaților la solicitare G4Media.ro, 542 de foști deputați sunt beneficiari de pensii speciale. Cea mai mică pensie este de 2.037 de lei, iar cea mai mare este în cuantum de 12.168 de lei. Efortul bugetar anual se ridică la 33.227.364 de lei.
Senatul a transmis că are în evidențe 227 de foști senatori care primesc pensii speciale. Cea mai mică pensie, plătită pentru un mandat incomplet de doar 28 de luni, este în cuantum de 2.883 de lei pe lună. Anual, cheltuielile sunt de 20.630.076 de lei.
Pensiile speciale pentru parlamentari au fost introduse în 2015, fiind modificat în acest sens statutul senatorilor și deputaților.
