Se schimbă puterea, dar năravurile ba.
Jandarmeria Română a finalizat proiectul de Lege a manifestărilor publice, care se coace de ceva vreme prin birourile de la Interne și care este menit să înlocuiască Legea 60/1991, privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice. Inițiativa de a actualiza o lege veche în baza neajunsurilor sale întâlnite în practică nu e o idee rea, însă demersul poate foarte ușor să ia o altă cale dacă își bagă coada politicienii și generalii care vor cât mai multă liniște, concretizată prin amenzi mari și proteste cât mai greu de organizat, scrie portalul https://www.romaniacurata.ro/.
Primarii ar putea bloca orice acțiune pe domeniul public
Draft-ul de lege al Jandarmeriei, prevede că „manifestările publice trebuie să se desfăşoare astfel încât să nu afecteze starea de normalitate în societate, să nu aducă atingere mediului ambiant şi să nu pună în pericol ordinea şi liniştea publică, siguranţa persoanelor, integritatea corporală, viaţa sau bunurile acestora ori ale domeniului public sau privat”.
Prevederea ar lăsa libertatea primarilor de a nu autoriza manifestările pe care nu și le doresc în comunitatea lor, pe motiv că „afectează starea de normalitate”.
De asemenea, Jandarmeria vrea ca pe timpul desfăşurării manifestărilor publice să fie interzise ascunderea feţei cu articole de îmbrăcăminte sau alte accesorii. În condițiile actuale însă, după pandemia de coronavirus, în care tocmai autoritățile îndeamnă ca, mai ales în mulțime să se poarte măști de protecție, că este foarte greu ca să se mai organizeze un protest, pentru că oamenii care vor să se protejeze nu vor participa la el. Apoi, iarna, pe frig, protestatarii nu ar mai avea voie să folosească obiecte vestimentare.
Condiții mai drastice decât în legea FSN
De asemenea, Jandarmeria dorea o extindere a termenului de depunere a declarației prealabile de la trei la cinci zile. O astfel de prevedere ar duce la blocare pur și simplu a protestelor generate de intențiile guvernanților de a legifera împotriva poporului așa cum s-a întâmplat în anii trecuți cu celebrele Ordonanțe ale lui Iordache.
Proiectul de lege este așadar mult mai restrictiv decât cel în vigoare astăzi, care a fost elaborat și votat de FSN imediat după mineriadele de la începutul anilor ‘90 pentru a înăbuși mișcările societății civile și ale opoziției.
USR: „Este o palmă dată democrației”
Primul partid care a reacționat la aceste propuneri făcute de Grupul de Lucru din cadrul Jandarmeriei Române a fost USR, care a arătat că modificările majore ale prevederilor privind organizarea manifestărilor publice sunt neconstituționale. „Propunerile limitează semnificativ dreptul constituțional al cetățenilor români de a protesta public și constituie o palmă dată democrației românești și o dovadă că șefii Jandarmeriei nu au înțeles nimic din evenimentele de pe 10 august 2018… Documentul este o palmă dată democrației și conține prevederi vădit neconstituționale. Să nu uităm că articolul 39 din Constituția României, referitor la libertatea întrunirilor, prevede că «Mitingurile, demonstraţiile, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere» și aceste drepturi nu pot fi îngrădite. Este revoltător că la aproape doi ani de la demonstrațiile din 10 august 2018, Jandarmeria nu pare să fi înțeles încă abuzurile pe care le-a făcut asupra oamenilor care demonstrau pașnic în Piața Victoriei. Împreună cu parlamentarii USR, mă voi opune categoric acestui proiect de lege”, a transmis senatoarea USR Silvia Dinică.
USR mai subliniază că Jandarmeria Română a primit săptămâna trecută o propunere legislativă la care se lucrează în Parlament, într-un grup transpartinic și alături de organizațiile neguvernamentale specializate în libertatea de exprimare și drepturile omului, dar a preferat să ignore complet această propunere și să avanseze alte modificări care lasă loc interpretărilor și abuzurilor.
USR îi cere ministrului de Interne, Marcel Vela, să anunțe public dacă susține aceste propuneri ale Jandarmeriei și face un apel către șefii Jandarmeriei să revină la masa dezbaterii pe baza propunerii legislative la care se lucrează în Parlament alături de ONG-uri.
