Şeful statului a semnat ieri decretul prin care România va fi în stare de urgenţă până la mijlocul lunii mai, iar opoziţia a găsit prilej să conteste măsura.
Președintele Klaus Iohannis a anunțat ieri că a semnat decretul de prelungire cu 30 de zile a stării de urgență, instituită în 16 martie pentru a limita propagarea pandemiei de coronavirus. „Este absolut evident că ne luptăm cu o epidemie extrem de greu de controlat”, a spus șeful statului, într-o declarație susținută la Palatul Cotroceni.
Acesta şi-a început discursul spunând că, în pofida restricțiilor fără precedent adoptate de statele lumii, nu există semne certe ale unei eventuale încetiniri a ritmului evoluției pandemiei la nivel global şi că, fără măsurile de izolare, ne-am fi confruntat cu o explozie a cazurilor imposibil de gestionat de sistemul nostru de sănătate.
Preşedintele i-a criticat pe politicienţii care condiţionează votarea prelungirii stării de urgenţă sau care spun că măsurile sunt exagerate. „Pericolul nu a trecut, iar o relaxare a restricțiilor în perioada următoare, cum văd că cer cu inconștiență unii politicieni, ar duce la o creștere vertiginoasă de noi cazuri de infectare, suprapopularea spitalelor și o presiune uriașă pe sistemul nostru sanitar. Stați acasă pentru a nu ajunge pe un pat de spital!”, a declarat preşedintele.
Preşedintele a adăugat că, în mod evident, școlile rămân închise și se suspendă toate activitățile didactice care presupun prezența fizică în instituțiile de învățământ şi se organizează, în măsura posibilităților, activități didactice online.
Decretul menționează explicit și posibilitatea ca, pe durata stării de urgență, managementul unităților sanitare publice civile să poată fi asigurat de către personalul detașat din cadrul instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale. „În această perioadă critică, termenele de preaviz în cazul demisiei personalului încadrat în unități sanitare, de asistență socială, de asistență medico-socială și în instituțiile din domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale se suspendă pe întreaga durată a stării de urgență”, a mai spus preşedintele.
Apel către cei care sfidează restricţiile
Preşedintele a făcut un apel către toți cei care cred că lucrurile nu sunt atât de grave și continuă să ignore reglementările autorităților. „Nu păcăliți instituțiile statului, vă păcăliți singuri! Îi păcăliți pe cei dragi vouă, pe copiii, părinții și bunicii voștri pe care îi puneți în pericol pentru că nesocotiți măsuri luate pentru protejarea vieții voastre și a semenilor voștri. 346 de oameni au pierdut bătălia cu acest virus nemilos. Durere și neputință, un gol imens în familiile din care 346 de oameni au dispărut fulgerător. Vreau să transmit condoleanțe familiilor îndoliate și multă putere să treacă prin această perioadă extrem de dificilă”, a conchis şeful statului.
După emiterea decretului de prelungire a stării de urgență, acesta ar trebui aprobat de plenul reunit al Parlamentului, şedinţa fiind programată mâine.
PSD, Pro România și ALDE au găsit motive să conteste
Câteva partide parlamentare – PSD, Pro România și ALDE – dau semne că, de această dată, nu vor mai vota decretul președintelui Klaus Iohannis prin care se prelungește starea de urgență, ca urmare a epidemiei cu Covid-19.
Cel mai important semnal privind starea de urgență a fost dat de președintele PSD Marcel Ciolacu, liderul celui mai mare partid parlamentar, care a transmis un mesaj virulent pe Facebook.
În această postare, el acuză Guvernul PNL de „crimă asupra poporului român”, din cauza felului dezastruos în care este gestionată situația provocată de pandemia cu noul coronavirus.
De altfel, Ciolacu a anunțat încă de luni că nu va fi de acord ca starea de urgenţă să fie prelungită dacă nu vor fi luate măsurile „corecte şi necesare”
Tot el a pus și câteva condiții pentru ca PSD să voteze prelungirea stării de urgență, printre care transparentizarea informării, deciziilor și achizițiilor efectuate de Guvern, plan de acțiune pe termen scurt și mediu în domeniul sanitar pentru testarea populației şi proiecte majore de investiţii pe care Guvernul să le demareze pe perioada stării de urgență pentru a reporni economia. „Nu vom fi de acord să avem încă o lună pierdută pentru cetățeni și pentru economie!”, a conchis Ciolacu.
Nici Ponta nu mai vrea stare de urgență
Nici liderul Pro România, Victor Ponta, nu mai vrea stare de urgență. El a precizat ieri pentru Știrile Pro TV că va vota „contra”.
Mai mult decât atât, Biroul Executiv al Pro România a decis să propună parlamentarilor să voteze pentru prelungirea stării de urgență numai în măsura în care președintele și guvernul răspund pozitiv unui pachet de 15 solicitări, printre care şi un program de repornire a activităţii productive şi de servicii începând cu data de 1 Mai. „În caz contrar, votul nostru va fi împotrivă”, a mai anunțat Ponta.
Tăriceanu: „De ce mai prelungim?”
La rândul său, preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat luni seara că nu este de acord să dea „un cec în alb” pentru ca starea de urgenţă să fie prelungită cu încă 30 de zile, fără un plan de măsuri în domeniul medical şi pentru reluarea activităţii.
“Aş fi vrut să avem un plan de măsuri în domeniul medico-sanitar. Şi nu în ultimul rând, care sunt măsurile pentru reluarea economiei şi a instituţiilor statului”, a afirmat Tăriceanu la România TV, potrivit Agerpres.
USR va vota noul decret
Reprezentanţii Uniunii Salvaţi România afirmă că vor vota pentru decretul de prelungire cu 30 de zile a stării de urgenţă, anunţat, ieri, de preşedintele Klaus Iohannis.
„Este evident că nu am trecut de faza cea mai grea a pandemiei şi e nevoie în continuare de măsuri speciale. Noi, USR, am spus mereu că vom contribui cu toate puterile noastre la depăşirea momentului dificil prin care trecem”, precizează USR într-o postare pe Facebook.
Totodată, Uniunea cere Guvernului „să fie transparent, să comunice mai coerent şi să ia doar măsuri care sunt discutate cu toţi” actorii politici, economici şi sociali.
Ce se întâmplă dacă Parlamentul respinge decretul lui Iohannis
După ce Klaus Iohannis a emis un nou decret pentru prelungirea stării de urgență, acest document va ajunge în plenul Parlamentului, unde se va da un vot „pentru” sau ”contra” adoptării solicitării preşedintelui privind încuviinţarea prelungirii stării de urgenţă pe teritoriul României.
Constituția României nu prevede foarte clar ce se întâmplă în cazul în care un astfel de decret nu este adoptat în unanimitate de către cele două Camere.
În schimb, în 16 martie, când a intrat în vigoare primul decret privind starea de urgență în România, președintele Camerei Deputaților Marcel Ciolacu a susținut că, în cazul în care decretul este respins, „atunci se întoarce la preşedinte şi dă un decret de anulare”.
Mai mult, el era de părere că decretul emis de şeful statului poate fi completat de parlamentari.
„Categoric, se fac modificările necesare. (…) În cazul în care vom respinge, dar, din punctul meu de vedere, nu există această posibilitate, atunci se întoarce la preşedinte şi dă un decret de anulare”, a explicat Ciolacu la acea vreme, potrivit Agerpres.
Ce prevede Ordonanța privind regimul stării de urgență
Ordonanța nr. 1 din 21 ianuarie 1999, privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgență, prevede clar ce se întâmplă în cazul în care decretul nu este adoptat în unanimitate în plenul Parlamentului:
”Articolul 12
În termen de cel mult 5 zile de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgență, Preşedintele României solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate.
Articolul 13
În situaţia în care Parlamentul nu încuviinţează starea instituită, Preşedintele României revocă decretul, măsurile dispuse încetându-şi aplicabilitatea”.
