Soarta crudă pe care a avut-o tânărul luptător anticomunist botoșănean Mugur Călinescu a devenit și subiectul expoziției „În căutarea libertăţii. Eroi fără glorie”, realizată de Fundaţia Konrad Adenauer și Consiliul Naţional Pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) în foaierul „Rotonda”de la Sala Mică a Teatrului Naţional.
Preşedintele CNSAS, Constantin Buchet, a arătat că ideea şi conceptul acestei expoziţii au fost generate de dorinţa de a informa opinia publică asupra unor destine individuale, asupra unor istorii personale ale unor conaţionali care au rezistat împotriva regimului comunist. Iar unul dintre cele mai impresionante exemple este cel al lui Mugur Călinescu, care a fost plasat de istorici în galeria marilor luptători anticomuniști alături de asistenta Emilia Kimeri din Galați sau de Gheorghe Ursu, luptătorul anticomunist ucis în închisoare. „Ceea ce este expus pe panouri reprezintă dosarele de urmărire care sunt în strânsă conexiune cu vocaţia aceasta a protestului, pentru că, până la urmă, România n-a fost într-o stare vegetală, nu a fost un popor vegetal, au fost aceşti protestatari, de multe ori anonimi, cu istorii individuale trăite şi mai puţin cunoscute. Or, noi încercăm să punem în lumină şi să reflectăm din perspectiva instituţiei noastre o punere în lumină a acestor experienţe, de multe ori tragice, dacă ne gândim la elevul Mugur Călinescu de la Botoşani sau asistenta Emilia Kimeri de la Galaţi sau chiar cazul Gheorghe Ursu”, a spus Constantin Buchet.
În opinia sa, dincolo de procedura de verificare a demnităţilor publice, CNSAS trebuie să ofere o lumină corectă asupra unor stări de lucru din istoria recentă, tragică a poporului român. „Este vorba despre această tendinţă a protestului individual a unor oameni simpli, a unor oameni care nu erau cunoscuţi în societatea de la timpul acela şi nici în societatea aceasta. Datoria noastră este să aducem la lumină aceste nume şi aceste experienţe tragice”, a afirmat Buchet.
Cine a fost Mugur Călimescu
Mugur Călinescu, fost elev al Colegiului Naţional „A.T. Laurian” a scris, în noaptea din 12 spre 13 septembrie 1981, pe peretele Comitetului Judeţean PCR Botoşani cu cretă albastră o serie de lozinci anticomuniste. Ulterior, el a fost supus unor anchete în subsolul clădirii Securităţii, murind în 1983 de leucemie.
Trupul său a fost deshumat după trei decenii și jumătate de la moartea sa, în cadrul unei anchete derulate de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. Fragmentele osoase ridicate după deshumare au fost expertizate la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”. Cum analizele au indicat un nivel normal de radioactivitate, anchetatorii vor să extindă cercetările, fragmentele osoase urmând să fie supuse la o serie de analize mult mai complexe, care ar urma să stabilească dacă tânărul botoşănean a fost otrăvit în timpul anchetei de la Securitate.
