Raportul „România Educată” a fost lansat public de preşedintele Klaus Iohannis.
Noutatea pe care o aduce raportul la nivelul învăţământului gimnazial este reintroducerea tezelor naţionale. „Rezultatele tezelor vor fi avute în vedere în calculul mediei de repartizare a elevilor către învăţământul secundar superior (n.r. – liceu). Şcolile cu diferenţe semnificative între notarea curentă la clasă şi rezultatele lucrărilor scrise semestriale vor intra sub monitorizare, pentru a garanta corectitudinea evaluărilor şi pentru a sprijini cadrele didactice în demersul de a-şi îmbunătăţi activitatea la clasă, în raport cu nevoile fiecărui elev”, se arată în raport.
„Învăţământul secundar inferior sau gimnazial este tot o formă de educaţie teoretică şi include patru ani de studiu (clasele V-VIII). Materiile sunt predate de profesori de specialitate, cu o parte a curriculumului având caracter interdisciplinar”, prevede documentul.
Acesta propune două scenarii pentru structura sistemului educaţional, vizând toate ciclurile de învăţământ. Ambele scenarii au în comun tranziţii mai flexibile între cicluri, opţiuni suplimentare pentru tinerii din învăţământul profesional, dezvoltarea învăţământului de tip dual şi prevăd, totodată, un rol crescut al consilierilor şi portofoliilor educaţionale, care devin operaţionale. Cele două scenarii au un concept similar de educaţie timpurie axată pe dezvoltarea de competenţe specifice vârstei. Se introduce portofoliul educaţional, păstrat pentru toate ciclurile.
Învăţământul primar şi gimnaziu
Scenariul 1: Ciclurile primare şi gimnaziale sunt de câte patru ani, alături de anul pregătitor.
Evaluarea finală se face în baza unui examen, a mediei la clasă şi a mediei tezelor unice standardizate.
Scenariul 2: Durata educaţiei primare este de şase ani, cea a educaţiei secundare inferioare, adică gimnaziu, de trei ani. În educaţia primară nu se acordă note sau calificative. Se păstrează portofoliul educaţional.
Tranziţia se face prin intermediul unei testări standardizate, al recomandării unui consilier şi al unui interviu sau al unor probe specifice învăţământului tehnologic şi profesional.
Învăţământ secundar superior (liceu)
Scenariul 1: Durata învăţământului secundar superior este de patru ani. Absolvenţii clasei a XI-a, ruta profesională, finalizează un program de pregătire adiţională pentru a putea susţine bacalaureatul teoretic.
Există două tipuri de bacalaureat – teoretic şi aplicat. Bacalaureatul aplicat permite accesul pe o rută de învăţământ terţiar profesional.
Scenariul 2: Durata învăţământului secundar superior este de trei ani, indiferent de forma de învăţământ aleasă (teoretică, profesională, vocaţională).
Educaţia profesională are o pondere practică de 50%.
Testul de finalizare a studiilor este standardizat şi transdisciplinar, dar cu accent pe conţinutul profilului. Elevii pot alege trei probe, în funcţie de opţiunile lor de studii universitare.
Se recunoaşte şi bacalaureatul internaţional.
Învăţământ terţiar (superior)
Scenariul 1: Există o rută de licenţă profesională compusă din educaţia oferită în colegiile universitare şi un an de educaţie suplimentară folosit pentru susţinerea licenţei.
Scenariul 2: Ciclurile de licenţă, masterat şi doctorat pot fi accesate de către toţi absolvenţii examenului de finalizare a studiilor secundare, indiferent de ruta urmată.
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat ieri că proiectul „România Educată” se va afla trei luni în dezbatere publică, timp în care vor fi organizate consultări cu mai mai mulţi factori, între care partidele şi guvernanţii.
