Un sondaj realizat de Inscop Research în perioada 12-23 octombrie 2018 a dezvăluit că 12% dintre români nu ştiu ce sărbătorim anul acesta prin ceea ce se numeşte „Centenarul României”, iar 7% confundă Marea Unire cu Unirea Principatelor Române.
Fiind întrebaţi ce anume sărbătorim anul acesta prin ceea ce se numeşte „Centenarul României”, cumulat, peste 75% dintre cei intervievaţi au făcut referire, în răspunsul lor, în termeni mai mult sau mai puţin clari, la evenimentul Marii Unirii. Astfel, 34% au menţionat că sărbătorim 100 de ani de la Marea Unire, 27% – Marea Unire, 12% – Unirea, 2% – crearea României Mari, 2% – Unirea României.
Dintre respondenţi, 7% confundă Marea Unire de la 1918 cu Unirea Principatelor Române de la 1859.
Evenimentul cel mai important pentru România de la Marea Unire şi până în prezent este, în opinia a 45% dintre respondenţi, Revoluţia din 1989.
În topul evenimentelor menţionate urmează, la mare distanţă, aderarea României la UE (8%), Al Doilea Război Mondial (5%), aderarea României la NATO (3%), comunismul (3%). Restul evenimentelor de pe listă sunt menţionate de 1% sau de mai puţin de 1% dintre cei intervievaţi.
De remarcat că 30% dintre respondenţi au spus că nu ştiu sau nu au răspuns.
Dezinteres pentru politică
Pe de altă parte, românii sunt în mare parte dezinteresaţi de politică. 19% dintre respondenţi se declară deloc interesaţi de politică, 31% nu prea interesaţi, iar 28% oarecum interesaţi. Doar 7% sunt foarte interesaţi de politică, respectiv 14% – destul de interesaţi.
De asemenea, românii preferă ca ţara să fie condusă de un guvern tehnocrat (42%) şi de un preşedinte cu „mână de fier” (49%). Cu toate acestea, jumătate dintre cei intervievaţi în cadrul sondajului susţin că este foarte important să trăiască într-un regim democratic. Puţin peste 10% au acordat importanţe scăzute regimului democratic.
Pe de altă parte, Armata este instituţia creditată cu cea mai multă încredere de către români. Şi Poliţia beneficiază de un grad de încredere destul de ridicat. Încrederea românilor în justiţie este mai mare decât încrederea în alte instituţii fundamentale precum Parlamentul sau Guvernul, iar dintre instituţiile politice, Preşedinţia şi autorităţile locale se bucură de cea mai mare încredere. Partidele politice şi celelalte instituţii centrale, Guvernul şi Parlamentul, sunt privite mai degrabă cu neîncredere de către români.
Presa considerată „puţin liberă”
Presa autohtonă este considerată foarte puţin liberă de majoritatea românilor, arată sondajul.
Majoritatea respondenţilor (56%) apreciază că ştirile false sunt mai răspândite în mediul online decât pe canalele tradiţionale. Peste jumătate dintre cei consideră că în spatele răspândirii ştirilor false se află, de cele mai multe ori, politicienii şi partidele. De altfel, distribuţia răspunsurilor arată că politicienii şi partidele sunt percepuţi cel mai puternic ca fiind iniţiatorii ştirilor false. Mai puţin de 50% dintre români apreciază că în spatele răspândirii ştirilor false se află, de cele mai multe ori, alte state. Totuşi, 56% dintre respondenţii sunt de părere că media răspândeşte ştiri false pentru a obţine o audienţă mai mare.
