Jurnaliştii de la Rise Project susţin că, în urma publicării primelor informaţii din valiza pe care ar fi găsit-o un localnic într-o zonă rurală din Teleorman, Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPCP) exercită presiuni asupra lor pentru a-şi divulga sursele. „Gruparea Dragnea încearcă să intimideze Rise Project invocând legislaţia europeană, după ce ei înşişi au fost acuzaţi că ar fi furat bani europeni. Astăzi (n.r. – ieri), prin această notificare, Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal ne solicită divulgarea surselor în cazul #TeleormanLeaks şi informaţii despre toate datele pe care le deţinem. ANSPCD mai ameninţă cu penalităţi de 20 de milioane de euro în caz că nu furnizăm acces la sistemele noastre informatice”, îşi încep jurnaliştii de la Rise Project postarea pe Facebook.
Potrivit acestora, ANSPCP este condusă de Ancuţa Opre, „numită de Senat şi urmărită penal la DNA pentru abuz în serviciu comis într-o funcţie anterioară”. Mai precis, Opre este acuzată că ar fi supraevaluat proprietăţi când era şefa Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), într-un dosar celebru.
„Preşedinta Ancuţa Opre, om cu vechime în PSD, a fost colegă la ANRP cu George Bălăiţi, cel care semnează solicitarea către Rise. Bălăiţi a lucrat înainte la serviciul de comunicare al PSD şi e acum şef serviciu control operatori în cadrul ANSPCP. Rise este un centru independent de investigaţii de presă, afiliat organizaţiilor internaţionale de profil, iar demersurile noastre sunt întreprinse exclusiv în interes public. Continuăm”, concluzionează jurnaliştii de la Rise Project.
Controale şi în trecut
Nu este prima dată când Rise Project este supusă presiunilor instituţiilor statului controlate de către puterea PSD. Anul trecut, după mai multe anchete care devoalau averea lui Dragnea din Brazilia şi afacerile acestuia, ANAF a făcut un control inopinat redacţiei. În paralel au fost descinderi şi la HotNews.
În ciuda dezminţirilor ulterioare, cum că nu ar fi existat nici o legătură între controlul ANAF şi dezvăluirile Rise Project şi HotNews, lucrurile stau puţin diferit. În urmă cu o lună, Gelu Ştefan Dianconu, fostul şef al ANAF, a publicat pe contul său de Facebook un document despre care susţine că a stat la baza controlului din 2017 al Direcţiei Antifraudă din ANAF la redacţia Rise Project şi HotNews. Documentul arată că persoana care ar fi denunţat faptul că în redacţiile Rise Project şi HotNews ar fi fost încălcată legea este „Carmen Bungescu”, un pretins contabil al Asociaţiei Rise Project. Gelu Diaconu susţine însă că această persoană este fictivă şi că ar fi fost inventată de oamenii apropiaţi lui Liviu Dragnea, pentru a justifica un control ANAF în cele două redacţii. De altfel, inclusiv adresa persoanei ar fi una fictivă.
Şeful PSD spune că nu are nicio legătură
Liderul PSD, Liviu Dragnea, a declarat ieri că nu are nicio legătură cu demersul ANSPCP. „Eu le-am spus celor de la Rise că îmi place de ei şi atunci când sunt penibili. Nu lucrez la această instituţie. În aceste condiţii nu am ce să comentez”, a declarat Dragnea.
O valiză cu informaţii esenţiale din interiorul corporaţiei Tel Drum, la care procurorii DNA n-au avut acces în timpul percheziţiilor, a fost găsită în zona rurală din Teleorman, a anunţat, sâmbăta trecută Rise Project, într-o postare pe Facebook, intitulată #Teleormanleaks. Valiza ar conţine mii de documente, numere de telefon, emailuri, fotografii şi clipuri video de la evenimentele companiei.
Jurnaliştii de la RISE Project au publicat luni primul articol. Potrivit sursei citate, în hard-disk-ul extern se află toate documentele din computerul Nicoletei Pene – directorul comercial al Tel Drum.
Din documentele publicate luni de Rise Project reies, printre altele, detalii despre una din investiţiile făcute de Tel Drum la reşedinţa lui Liviu Dragnea din Alexandria: bucătăria de vară. De amenajare s-a ocupat o firmă din Bucureşti „cu expertiză în amenajări la Parlament şi BNR”. De asemenea, apar numeroase detalii despre o misterioasă vilă privată în Mamaia, plătită tot de Tel Drum.
A doua zi, DNA a confirmat că aceste documente au legătură cu un dosar în lucru în cadrul direcţiei.
În noiembrie 2017, Liviu Dragnea a fost pus sub acuzare în dosarul Tel Drum, pentru constituire a unui grup infracţional organizat, folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete şi abuz în serviciu cu obţinere de foloase pentru sine sau pentru altul. Prejudiciul în acest dosar este de 30 de milioane de lei prin abuz în serviciu şi de 20 de milioane de euro prin fraudarea fondurilor europene.
Liviu Dragnea şi-a amintit de vila de la Mamaia
La două zile după ce a susţinut că nici Tel Drum, nici o altă companie nu a plătit lucrări realizate la proprietăţile sale, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, şi-a schimbat discursul. Într-o conferinţă susţinută la Parlament, Dragnea a recunoscut că proprietatea de la Mamaia a fost a sa, prin „1900 toamna”, dar că a vândut-o.
Rise Project a arătat, pe baza informaţiilor din valiza primită de la un localnic din Teleorman, că Tel Drum a plătit pentru bucătăria de vară de la reşedinţa lui Liviu Dragnea din Alexandria şi pentru lucrări la „o misterioasă vilă din Mamaia”. Jurnaliştii vorbeau de „un proiect faraonic”, de o vilă cu cinci nivele şi 1.015 metri pătraţi.
Jurnaliştii de la Rise Project mai arătau că Nicoleta Pene a păstrat facturile, devizele de plată şi alte documente legate de negocierile cu firmele de amenajare interioară. „Până pe 4 septembrie 2010, de exemplu, nota că dintr-un avans de 200.000 de lei, a cheltuit 163.850 pe termoizolare terase, casa liftului, nişte finisaje la etajul 4, faţadă, instalaţie electrică şi balustrade metalice. Pentru geamuri de la balustrade şi rulourile exterioare, o companie de profil din Constanţa (Ghereon Plast) a cerut alţi 8976 euro. Oferta a venit pe 21 ianuarie 2011 pe mail-ul de serviciu de la Consiliul Judeţean Teleorman al lui Gabriel Davidenco, arhitect-şef al judeţului timp de 15 ani, decedat în 2016. Dau clasă 460 mp de marmură, diferite sortimente, şi 300 mp de granit pentru terase. În total, 41.600 de euro – fără manoperă, şi încă 11.000 de euro pentru barele de inox din jur. Printre documentele ascunse de Nicolete Pene, am găsit oferte de marmură şi o factură proformă din martie 2010, de aproape 16.000 de euro, pentru 200 mp de parchet Merbau, masiv şi stratificat. Plătite de Tel Drum”, preciza Rise Project.
În aceeaşi zi, întrebat de reporterul Rise Project despre aceste lucruri, Liviu Dragnea a răspuns: „Tel Drum sau nicio altă companie nu mi-a plătit ce s-a realizat în casa mea. Nu am niciun majordom. Ce releveu? Am înţeles că acolo e vorba de schiţa unei clădiri foarte mari. Nu am aşa ceva”.
Ieri, întrebat dacă a încasat de pe urma imobilului de la Mamaia bani sau alte foloase materiale, Dragnea a răspuns: „Nu am încasat nicio chirie”. „Nu ştiu. Ştiu că acolo începusem cam prin 1900 toamna o construcţie, o construcţie pe care, în 1900 iarna, am vândut-o. Ce s-a întâmplat după aia nu mai ştiu”, a mai spus Liviu Dragnea, refuzând să dea mai multe detalii.
Imagini cu vila de la Mamaia au fost publicate de jurnaliştii de la Adevărul, care au identificat vila şi au constatat că este exact ca în planurile prezentate de Rise Project.
