Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, este acuzat că a luat mită 800.000 de dolari, iar procurorii DNA le-au cerut senatorilor să-i ridice imunitatea.
Procurorii anticorupţie spun că dosarul a fost deschis la solicitarea autorităţilor judiciare austriece şi vizează obţinerea de către Călin Popescu-Tăriceanu ce reprezintă foloase necuvenite, bani care ar fi fost folosiţi în campanie electorală. Fujitsu Siemens ar fi firma austriacă în cauză. Aceasta ar fi beneficiat de mai multe acte adiţionale la contract, iar comisionul primit de Tăriceanu ar reprezenta 10% din valoarea actelor adiţionale. Este vorba despre contractul „Microsoft”, unul dintre cele mai mari semnate în ultimii 30 de ani şi unul dintre cele mai păguboase.
O copie a dosarului a fost trimisă la Parlament. „Între 15:10 şi 18:30 a fost timpul în care s-a făcut procesul de predare-primire al celor 73 de volume. Înţeleg că e o întreagă procedură, se inventariază pagină cu pagină, se îndosariază, se sigilează”, a spus ieri Claudiu Manda, care îl înlocuieşte timp de două zile pe Tăriceanu la conducerea Senatului, cât timp acesta este în concediu.
Dosarul va ajunge la senatorii din Comisia Juridică, iar aceştia vor da un raport, după care solicitarea de ridicare a imunităţii va fi votată în plen.
Între timp, o schimbare neaşteptată a apărut în programul lui Tăriceanu. Şeful Senatului şi-a anulat participarea la congresul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE) de la Madrid.
Tăriceanu, contrazis de „Monitorul Oficial”
Tăriceanu a declarat că guvernul condus de el nu a efectuat nicio plată în contul licenţelor Microsoft, precizând că nu a primit nicio comunicare oficială referitoare la începerea urmăririi penale într-un dosar al DNA care să-l vizeze. În opinia sa, „asistăm la un alt produs Fabrica DNA de dosare”.
Realitatea este însă cu totul alta. Tăriceanu a fost premier în perioada 2005 şi 2008. Moştenea atunci de la precedesorul Adrian Năstase un contract în care statul se angaja să plătească 54 de milioane de dolari pentru pentru 50.155 de licenţe Microsoft valabile cinci ani. La o recapitulare, Tăriceanu aduce în discuţie două, poate trei hotărâri de guvern care ar fi avut ca obiect inventarieri ale contractului şi nu plăţi. Însă, „Monitorul Oficial” din acea perioadă scoate la iveală cinci hotărâri de guvern care poartă semnătura lui Tăriceanu. Iar plăţile răsar încă de la prima, în octombrie 2005, când Guvernul Tăriceanu scotea 1,5 milioane de euro din Fondul de Rezervă tocmai pentru a face plăţi legate de contractul Microsoft. Ulterior, statul român decide să dubleze, practic, contractul iniţial. Astfel, plăţi de peste 57 de milioane de dolari erau asumate oficial, dar dispuse pentru anul următor şi totul sub semnătura lui Tăriceanu.
Şi alţi miniştri vizaţi în dosar
În dosarul lui Tăriceanu sunt cercetate şi alte persoane. Un nume vehiculat ar fi cel al ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, care a dezminţit, însă, ieri că ar avea vreo tangenţă cu dosarul.
„Nu am astfel de informaţii şi chiar nu mă preocupă astfel de aberaţii şi de idioţenii. Dacă mă cheamă cineva să discut, nu pot să zic cu tot dragul, dar discut şi răspund la orice fel de întrebare. Numai că unii îşi pierd timpul şi resursele financiare ale ţării pe astfel de aberaţii”, a susţinut Teodorovici, întrebat dacă a fost citat la DNA întrucât numele său ar apărea în dosarul în care s-a cerut şi urmărirea penală pentru Tăriceanu.
Întrebat dacă a dat vreun aviz pentru hotărârile de Guvern privind Microsoft, Teodorovici a răspuns că a semnat mii de documente, dar toate erau legale, din punctul său de vedere. „Dacă am făcut-o atunci, eram secretar de stat la Finanţe şi probabil că semnam în locul ministrului de Finanţe la acea dată – Varujan Vosganian, iar rolul ministrului de Finanţe era acela de a aloca sumele respective pentru ceea ce ministerul stabileşte ca principiu, ca fiind o prioritate pentru acest sector”, a adăugat Teodorovici.