În aceeaşi manieră lipsită de transparenţă şi predictibilitate în care a abordat domeniul Justiţiei de la preluarea puterii, Guvernul PSD-ALDE a adoptat, într-o şedinţă extraordinară, mai multe modificări la legile Justiţiei. Cum nici înainte de şedinţă, nici la terminarea ei nu a fost făcut public textul ordonanţei de urgenţă, sunt greu de anticipat, în acest moment, toate efectele pe care noile modificări le vor avea asupra sistemului judiciar, însă e clar că acestea sunt de natură de a-l avantaja pe Liviu Dragnea.
Procurorii tineri, eliminaţi din DNA
Se conturează însă, deja, consecinţe în cazul unor dosare cheie, precum dosarul „Revoluţiei”, dosarul „Tel Drum” şi dosarul „10 august”. Iar activitatea DNA şi DIICOT, deja perturbată de schimbarea şefilor celor două direcţii şi de şicanele repetate ale Inspecţiei Judiciare, riscă să fie şi mai mult tulburată de noile condiţii de vechime impuse anchetatorilor. Practic, în mai puţin de două luni, vechimea minimă necesară pentru a ocupa o funcţie de procuror DNA sau DIICOT a crescut de la şase ani la zece ani.
Dacă Ordonanţa de Urgenţă se va aplica pentru toţi procurorii din DNA şi DIICOT, numiţi şi delegaţi, care au mai puţin de zece ani de experienţă, atunci ne vom confrunta cu o epurare a procurorilor mai tineri de 40 de ani, indiferent dacă aceştia au avut rezultate notabile sau nu în activitatea lor din cele două direcţii.
Spre exemplu, în Constanţa, Serviciul Teritorial a cărui activitate acoperă întreaga Dobroge va rămâne doar cu procurorul-şef şi un procuror delegat pe judiciar – adică cel care reprezintă instituţia în instanţe şi nu lucrează efectiv dosare.
Printre cei vizaţi de noua prevedere este şi Alexandra Lăncrănjan, procurorul care anchetează dosarul „Tel Drum”.
Noile prevederi aduse de legile modificate ale Justiţiei privind vechimea şi gradul profesional au impact negativ asupra instrumentării marilor dosare precum cel al „Revoluţiei” şi „10 august”, au declarat pentru G4Media.ro surse judiciare. Astfel, doi dintre cei trei procurori care se ocupă de instrumentarea dosarului „10 august” ar trebui să părăsească Secţia Parchetelor Militare din Parchetul general sau să nu mai lucreze în dosar. Este şi cazul colonelului Ionel Corbu, delegat să lucreze în dosarul „10 august”. El, deşi are vechime de 20 de ani, nu are grad profesional pentru Parchetul General de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), ci de parchet de tribunal. De asemenea, trei dintre cei şase procurori militari delegaţi să instrumenteze dosarul „Revoluţiei” ar putea să plece sau să nu mai lucreze în dosar.
Control asupra Justiţiei şi dosare compromise
O Ordonanţă de Urgenţă era absolut necesară pentru a corecta anomaliile grave existente în recentele modificări ale legilor justiţiei promovate de PSD. În stilul deja caracteristic, profitând de necesitatea reală a unei ordonanţe de urgenţă, Tudorel Toader a introdus elemente noi care nu doar că nu reprezintă o urgenţă, dar care intră în contradicţie cu recomandările Comisiei de la Veneţia. Spre exemplu, posibilitatea ca ministrul Justiţiei să exercite acţiunea disciplinară împotriva judecătorilor şi procurorilor nu reprezenta o urgenţă, nu era o măsură necesară, cerută de Comisia de la Veneţia, dimpotrivă, reprezintă o măsură care arată clar intenţia lui Tudorel Toader de a controla politic justiţia.
O altă reglementare foarte periculoasă este aceea potrivit căreia procurorii care ocupă anumite funcţii în cadrul PICCJ, DIICOT, DNA, precum şi în cadrul celorlalte parchete vor fi revocaţi din acele funcţii dacă nu mai îndeplinesc condiţiile stabilite în noile modificări ale legilor justiţiei. Aceasta ar putea să însemne că noile legi se aplică retroactiv şi că Ordonanţa de Urgenţă este neconstituţională. Consecinţele practice au fost exprimate deja de Procurorul General al României care a arătat că se pot compromite astfel foarte multe dosare aflate în lucru în prezent.
Pensionarea judecătorilor, amânată
Între puţinele lucruri pozitive din cuprinsul acestui proiect de ordonanţă regăsim amânarea pentru o perioadă de patru ani a prevederii care dă posibilitatea pensionării magistraţilor cu o vechime de 20 de ani în profesie. Chiar dacă, în mod normal, acea prevedere ar fi trebuit eliminată pur şi simplu, o amânare a aplicării ei pentru o perioadă de patru ani ar putea împiedica dezastrul iminent care ameninţă justiţia din România şi blocajul pe care îl poate genera pensionarea anticipată a magistraţilor cu o vechime de 20 de ani în profesie.
Cele mai importante recomandări ale Comisiei de la Veneţia nu sunt rezolvate prin Ordonanţa de Urgenţă. Tudorel Toader a selectat discreţionar câteva dintre aceste recomandări doar în scopul de a se justifica în faţa Comisiei de la Veneţia şi de a mima corectarea legilor în raport cu recomandările Comisiei.
