Curtea Constituţională a României (CCR) a decis că sunt neconstituţionale o parte dintre modificările aduse Codului de procedură penală, contestate atât de către preşedintele Klaus Iohannis, cât şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de PNL şi USR, astfel că legea se întoarce în Parlament.
Judecătorii au conexat sesizările făcute de toate părţile şi astfel a reieşit 96 de articole pe care le-a analizat. Dintre acestea, 64 au fost considerate neconstituţionale, multe dintre acestea fiind cele pe care şi le dorea liderul PSD, Liviu Dragnea. Astfel, a fost declarată neconstituţională înlocuirea sintagmei „suspiciune rezonabilă” cu „indicii temeinice”, precum şi dispunerea de către judecător a condamnării doar atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială.
Nu a trecut de filtrul CCR nici prevederea care statua dispunerea condamnării exclusiv pentru faptele pentru care inculpatul a fost trimis în judecată.
Introducerea unui nou temei de anulare a sentinţelor definitive şi anume „nesemnarea sentinţei definitive de către unul dintre judecătorii participanţi la decizie” a fost declarată neconstituţională.
Printre altele, contravenind prevederilor legii fundamentale au fost declarate şi articolele care vorbesc despre imposibilitatea folosirii probelor obţinute în afara mandatului de interceptare, împiedicarea percheziţiei fără indicarea obiectelor sau a persoanelor căutate, dar şi obligaţia de a şterge definitiv datele obţinute dintr-un sistem informatic sau dintr-un sistem de stocare a datelor informatice care nu au legătură cu infracţiunea pentru care se efectuează urmărirea penală.
În aceste condiţii, Codul de procedură penală se va întoarce acum în Parlament pentru a fi pus în acord cu prevederile constituţionale, dar după ce va fi publicată motivarea CCR.
