După Polonia şi Ungaria, România intră serios în atenţia instituţiilor europene, în contextul discuţiilor privind statul de drept, modificarea legilor justiţiei de către alianţa PSD-ALDE şi evenimentele violente de la protestul de la Bucureşti din 10 august. Astfel, Parlamentul European ar urma să adopte o rezoluţie critică la adresa României în sesiunea plenară din luna octombrie. Ar urma să fie prezenţi la întrunire atât premierul Viorica Dăncilă, cât şi preşedintele Klaus Iohannis, relatează RFI.
Ieri, liderii grupurilor politice au discutat despre agenda următoarei şedinţe plenare a Parlamentului European şi au decis că o simplă dezbatere despre România nu este suficientă. E de aşteptat aşadar că la sesiunea din octombrie să fie adoptată o rezoluţie în legătură cu situaţia din România, care a fost criticată în mod repetat pentru demersurile Guvernului în legătură cu modificarea legilor justiţiei, dar şi pentru reprimarea violentă a protestului din 10 august de la Bucureşti.
„Avem noutăţi despre dezbaterea privind situaţia din România care va avea loc în Parlamentul European. Dezbaterea în plen va avea loc în prima sesiune plenară din luna octombrie (1-4 octombrie). Parlamentul European va adopta o rezoluţie despre situaţia din România în cea de-a doua sesiune plenară din luna octombrie (22-25 octombrie). Prim-ministrul Guvernului României va fi invitat la dezbaterea de la începutul lunii octombrie”, a scris europarlamentarului liberal Siegfried Mureşan pe contul său de Facebook.
Viorica Dăncilă ar urma să participe aşadar la această dezbatere. La fel de important e că la plenul de la sfârşitul lunii octombrie ar urma să participe şi preşedintele Klaus Iohannis, care ar trebui să rostească aici un discurs despre viitorul Europei.
Mai trebuie amintit în contextul acestor informaţii că, pe 17 august, liderii Grupului Verzilor din Parlamentul European cereau Comisiei Europene să activeze mecanismul de apărare a statului de drept în cazul României, în contextul protestelor antiguvernamentale reprimate violent de Jandarmerie la Bucureşti. O altă informaţie care completează acest tablou este aceea că în luna februarie a avut o dezbatere privind modificarea legilor justiţiei din România în plenul de la Strasbourg, aceasta însă nu a fost urmată de o rezoluţie.
Chiar dacă nu este o rezoluţie cu caracter legislativ, ea reprezintă un semnal clar dat Bucureştiului şi puterii PSD-ALDE că exemplul Poloniei şi al Ungariei, sancţionate cu demararea procedurilor Articolului 7 din tratatul UE, ar putea să se extindă şi la România.
