Pachetul de modificări legislative a fost depus de Tudorel Toader la comisia parlamentară condusă de controversatul Florin Iordache.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a prezentat, ieri, Comisiei speciale parlamentare privind domeniul justiţiei, condusă de artizanul Ordonanţei 13, Florin Iordache, proiectul de modificare a legilor Justiţiei. Aşadar, modificările aduse în domeniul justiţiei vor fi promovate ca iniţiativă parlamentară.
Tudorel Toader a menţionat că în proiectul de lege sunt câteva teme care au atras puncte de vedere, luări de poziţii, adăugând că „mulţi dintre cei care au criticat proiectul de lege l-au criticat înainte de a-l vedea şi l-au criticat luându-se după criticile altora”. În acest sens, Toader s-a referit la numirea procurorilor de rang înalt, precizând că trebuie respectată o recomandare a MCV şi de aceea această prevedere trebuie modificată. „Suntem obligaţi să perfecţionăm această reglementare, ca urmare am făcut solicitarea către Comisia de la Veneţia”, a adăugat Tudorel Toader.
Proiectul prevede excluderea preşedintelui din procedura de numire a şefilor DNA, DIICOT şi Parchetului General. În prezent, legea prevede că procurorii şefi sunt numiţi de către preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei şi cu avizul CSM, pentru o perioadă de trei ani. O altă modificare prevede că preşedintele României poate refuza o singură dată, motivat, numirea în funcţiile de conducere ale instanţei supreme. Prevederea este similară cu cea de la numirea miniştrilor, unde, de asemenea, preşedintele poate refuza o singură dată şi motivat propunerea făcută de şeful Guvernului pentru numirea unui nou ministru în Cabinet.
Nu în ultimul rând, Tudorel Toader extinde mandatul preşedintelui şi vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de la trei la patru ani. La fel ca la numirea şefilor ÎCCJ, ministrul Justiţiei a introdus prevederea că CSM poate refuză o singură dată motivat propunerea făcută de minister pentru procurorii şefi ai principalelor parchete.
De asemenea, potrivit proiectului, ministrul Justiţiei poate să ceară procurorului general sau, după caz, procurorului şef al DNA sau DIICOT informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile care trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii.
