În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise:
– Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes public. Acesta nu se rezumă la aspectele politice, ci include orice altă situaţie care prezintă interes pentru comunitate. Interesul public nu se restrânge doar la ceea ce autorităţile consideră că este de interes public;
– Modul în care funcţionează şi acţionează guvernul sau orice autoritate publică ca şi orice entitate care utilizează bani publici este de interes public major. Orice acţiune care afectează interesul comunităţii este automat de interes public major;
– Toate acţiunile, omisiunile, gesturile şi cuvintele demnitarilor, politicienilor şi ale tuturor funcţionarilor publici legate de exercitarea funcţiei sunt de interes public major. Viaţa privată a acestora este de interes public atunci când are relevanţă pentru exercitarea funcţiei. Critica adusă demnitarilor, politicienilor şi funcţionarilor publici se bucură de o protecţie specială având în vedere contribuţia acestora la gestionarea puterii şi a serviciilor publice;
– Informaţiile privind încălcarea drepturilor omului – aşa cum sunt acestea definite în documentele internaţionale ratificate de România – sunt de interes public.
ROLUL ZIARISTULUI
– Profesia de ziarist implică drepturi şi obligaţii, libertăţi şi responsabilităţi.
– Ziaristul este dator să exercite dreptul la libera exprimare în virtutea dreptului publicului de a fi informat. Ziaristul se bucură de o protecţie sporită în exercitarea acestui drept datorită rolului vital pe care presa îl îndeplineşte într-o societate democratică – acela de „câine de pază” public.
– Ziaristul caută, respectă şi comunică faptele – aşa cum pot fi acestea cunoscute prin verificări rezonabile – în virtutea dreptului publicului de a fi informat. În relatarea faptelor, ziaristul va fi de bună-credinţă. Ziaristul exprima opinii pe o baza factuala, cu buna-credinta.
– Ziaristul este dator sa semnaleze neglijenţa, injustiţia si abuzul de orice fel.
– În demersul său de a informa publicul, ziaristul este dator să reflecte societatea în ansamblul şi diversitatea ei, acordând acces în presă şi opiniilor minoritare şi individuale.
- Publicul are dreptul să primească nu numai informaţiile şi ideile primite favorabil sau cu indiferenţă ori considerate inofensive, dar şi pe acelea care ofensează, şochează sau deranjează. Acestea sunt cerinţele pluralismului, toleranţei şi spiritului deschis, fără de care nu există societate democratică.
CONDUITA PROFESIONALĂ
Respectarea drepturilor omului
– Ziaristul va respecta prezumţia de nevinovăţie.
– Ziaristul va respecta viaţa privată a persoanei (inclusiv aspectele care ţin de familie, domiciliu şi corespondenţă). Amestecul în viaţa privată este permis atunci când interesul publicului de a afla informaţia respectivă prevalează. Este irelevant daca persoana publică în cauză a dorit sau nu să dobândească această calitate. O activitate nu este privată doar pentru simplul motiv că nu este făcută în public. Chiar şi atunci când nu există un interes public, limitarea libertăţii de exprimare trebuie să fie justificată de existenţa unui interes clar şi dovedit de protejare a unei alte valori.
– Ziaristul va ţine cont de interesul legitim al minorului. El va proteja identitatea minorilor implicaţi în infracţiuni, ca victime sau ca autori, cu excepţia situaţiei în care interesul public cere ca aceştia să fie identificaţi, sau la cererea expresă a părinţilor sau a tutorilor legali.
– Victimele accidentelor, calamităţilor, infracţiunilor, în special cele ale agresiunilor sexuale, nu trebuie să fie identificate, cu excepţia situaţiei în care exista acordul vadit ca identitatea lor să fie dezvăluită, sau când un interes public major prevalează. De acelaşi regim beneficiază şi persoanele defavorizate (bolnavi, persoane cu dizabilitati, refugiaţi).
– Ziaristul nu va discrimina pe motive de rasă, etnie, religie, sex, varsta, orientare sexuala, atunci când relatează fapte sau îşi exprimă opiniile.
– Ziaristul nu va instiga la ura si violenţă.
Regulile redactării
– Informaţia trebuie delimitată clar de opinii. Jurnalistul va face demersuri rezonabile în acest sens.
– Ziaristul va verifica informaţiile în mod rezonabil înainte de a le publica şi va exprima opinii pe o bază factuală. Informaţiile vădit neadevărate, sau cele despre care ziaristul are motive temeinice să creadă că sunt false nu vor fi publicate.
– În chestiunile despre care relatează, ziaristul trebuie să facă eforturi pentru a prezenta punctele de vedere ale tuturor părţilor implicate.
– Ziaristul va respecta în redactare regulile citării. În cazul citării parţiale a unei persoane, ziaristul are obligaţia de a nu denatura mesajul acelei persoane.
Protecţia surselor
– Ziaristul are obligaţia de a păstra confidenţialitatea acelor surse care solicita să sa îşi păstreze anonimatul sau a acelor surse a căror dezvăluire le poate pune în pericol viaţa, integritatea fizică şi psihică sau locul de muncă.
Colectarea informaţiilor
- Ziaristul va obţine informaţii în mod deschis şi transparent. Folosirea tehnicilor speciale de investigaţie este justificată atunci când există un interes public si când informaţiile nu pot fi obţinute prin alte mijloace.
Abuzarea de statutul de ziarist
– Folosirea statutului de ziarist pentru a obţine beneficii personale sau în favoarea unor terţe părţi constituie o gravă încălcare a normelor etice şi este inacceptabilă.
– Ziaristul nu va accepta daruri în bani sau în natură sau orice alte avantaje care îi sunt oferite în considerarea statutului sau profesional.
– Ziaristul va evita să se afle într-o situaţie de conflict de interese. Se recomandă separarea activităţilor editoriale ale jurnalistului de cele politice şi economice.
Independenţa
– Ziaristul îşi va exercita profesia conform propriei sale conştiinţe şi în acord cu normele etice jurnalistice.
Corecţia erorilor. Dreptul la replică
– Ziaristul va corecta cu promptitudine orice eroare care apare în materialele sale. Acolo unde consideră necesar, ziaristul poate să publice şi scuze.
– Dreptul la replică se acordă atunci când cererea este apreciată ca fiind îndreptăţită şi rezonabilă.
DREPTURILE ZIARISTULUI
– Ziaristul este protejat de tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este semnatară şi care garantează libertatea de exprimare şi liberul acces la informaţii şi la toate sursele de informare.
– Ziaristul are dreptul de a se opune cenzurii de orice fel.
– Protecţia surselor este în egala măsura o obligaţie şi un drept al ziaristului.
– Ziaristul are dreptul la clauza de conştiinţă. El are libertatea de a refuza orice demers jurnalistic împotriva principiilor etice jurnalistice sau a propriilor convingeri. Această libertate derivă din obligaţia ziaristului de a informa publicul cu bună-credinţă.
– În virtutea bunei practici de separare a activitatilor economice de cele editoriale, ziaristul nu va atrage contracte de publicitate sau sponsorizare pentru instituţia de presă la care lucrează.
– Dreptul de autor al ziaristului trebuie respectat.
