Războiul care macină Ucraina de aproape doi ani are consecinţe extrem de dure asupra copiilor din ţara vecină.
Având în vedere că înainte de conflict întreaga lume s-a aflat în pandemie, majoritatea copiilor au învăţat timp de aproape doi ani în sistem online. Ulterior în celelalte ţări lucrurile au revenit la normal, însă nu acelaşi lucru s-a întâmplat şi în Ucraina, unde o parte dintre copii s-au văzut nevoiţi să continue studiile la distanţă din motive lesne de înţeles. În acest context s-a ajuns la situaţia în care sute de elevi să nu fi mers niciodată la o şcoală în format fizic. Acest lucru are efecte grave pe termen lung în ceea ce priveşte dezvoltarea copiilor.
La fiecare copil care merge la şcoală, alţi trei fac ore online
În România, aproape trei sferturi dintre copiii ucraineni îşi continuă educaţia la distanţă, urmând cursuri online la şcoli din Ucraina. Pentru această situaţie există, însă, mai multe cauze. Două dintre acestea ar fi impotenţa autorităţilor, care nici după doi ani nu au pus la punct un sistem clar de învăţământ pentru aceşti copii şi bariera de limbă. Astfel, s-a ajuns în situaţia ca mulţi elevi din clasele primare să nu fi avut parte de nici măcar o zi de cursuri la şcoală, într-o sală de clasă normală.
La Botoşani, la fiecare copil ucrainean care merge la şcoală sau grădiniţă, alţi trei fac ore online sau într-un format hibrid, în clase improvizate.
Acest sistem are, însă, efecte negative asupra dezvoltării copiilor. „Cel mai mult le este afectată abilitatea de a socializa. Un şcolar sau preşcolar interacţionează 6-8 ore pe zi cu alţi copii. Îi ajută să se dezvolte. Mulţi dintre ei nu au fost niciodată într-o sală de clasă fizic. Aceste cursuri pe care le fac în spaţiile puse la dispoziţie de unele organizaţi, îi ajută pe partea de socializare. Cel puţin sunt cu copii care vorbesc limba lor, oarecum le e mai uşor”, a spus Irina, un psiholog ucrainean care oferă şi sesiuni de consiliere pentru familiile care au nevoie de acest lucru.
Opţiuni ineficiente pentru copiii care nu vorbesc limba română
Copiii din Ucraina care nu ştiu limba română pot, în prezent, să urmeze curricula românească, într-o școală de stat sau privată, cu statutul de audienţi, adică elevul va asculta și va fi prezent în clasă la cursuri, dar nu susține teste și nu primește note. De cele mai multe ori, însă, părinţii sunt reticenţi la cum vede statul român această facilitate, care pentru mulţi pare mai degrabă o corvadă.
În Botoșani, la ora actuală, nu se știe, concret nici măcar câţi şcolari şi preşcolari ucraineni sunt. Se ştiu doar cifrele oficiale, a celor care au cerut să fie audienţi. Dacă anul şcolar trecut erau 30 de copii, acum sunt 50. Cinci copii învaţă la o grădiniţă cu program prelungit din oraş, iar alţi 40 urmează cursuri de învăţământ primar, dar şi gimnazial, la aceeași şcoală, din marginea oraşului. Alţi cinci elevi de liceu sunt împărţiţi în două unităţi de învăţământ din Botoșani şi Dorohoi. Toţi aceştia au statutul de audienţi.
Educaţie împiedicată de bariera lingvistică
Bariera lingvistică este unul dintre cei mai importanţi factori pentru care copiii ucraineni nu urmează școala în România. Pentru a învăţa limba, însă, copiii ar trebui să piardă cel puţin un an de studiu, iar din acest motiv mulţi părinţi sunt reticenţi.
În privinţa nivelului de cunoaştere a limbii române de către copiii ucraineni, un sondaj efectat de Salvaţi Copiii România, evidenţiază că aproape trei sferturi dintre ei (71%) nu cunosc deloc limba română; 28% au început să înveţe limba română, dar nu au atins un nivel care să le permită continuarea educaţiei în limba română şi numai unul din 100 de copii ucraineni au învăţat bine limba română sau o ştiau înainte de sosirea în România, fiind de etnie română. Întrebate care consideră că ar fi principalele obstacole care îngreunează integrarea copiilor ucraineni în sistemul românesc de educaţie (întrebare cu răspuns multiplu), cele mai multe mame (90%) au indicat barierele lingvistice.
Statul abia se mişcă pentru a oferi cursuri de limba română
În teorie, statul român ar trebui să ofere cursuri de limba română pentru refugiaţii ucraineni care îşi doresc să rămână în ţară. „Comisia IȘJ a decis, pentru anul școlar 2023-2024, să repartizeze elevii rezidenți în Botoșani, la aceeași unitate de învățământ, Școala Gimnazială „Sfântul Nicolae” Botoșani. La aceeași şcoală se fac cursuri de limba română, pentru refugiații ucraineni, şase ore pe săptămână”, a precizat profesorul Paul Bilocopetiuc, inspector școlar – minoritatea ucraineană în cadrul IŞJ Botoșani.
În realitate, însă, deşi în curând se fac doi ani de la izbucnirea războiului, statul abia se organizează. La Botoşani, directorul şcolii unde ar trebui să se ţină aceste cursuri spune că, până în prezent, doar un cadru didactic a fost desemnat pentru a ţine aceste ore. Este vorba despre o învăţătoare. Al doilea cadru, un profesor, încă aşteaptă numirea de la inspectorat.
Elevii au depus deja cereri, iar acum aşteaptă să fie chemaţi la ore. Cel mai probabil acest lucru se va întâmpla în preajma Sărbătorilor de iarnă.
Ajutor din mediul privat pentru copiii de grădiniţă
Situaţia nu este cu nimic mai roz nici în cazul micuţilor care merg la grădiniţă. Dacă la IŞJ au fost depuse doar cinci cereri pentru copii de grădiniţă, organizaţiile din oraş sprijină de patru ori mai mulţi ucraineni.
O antreprenoare din Botoşani, care a fost “pe baricade” încă din primele zile ale războiului, a decis să pună la dispoziţie unul dintre spaţiile de joacă Misha Kids pentru ca ucrainenii care rămân în Botoşani să îşi poată aduce copiii acolo. S-a creat astfel un mic grup, care a rămas în Botoşani de aproape doi ani.
“Avem zece copii în total, de la doi ani la şase ani. Noi punem la dispoziţie locaţia, consumabilele resursele educaţionale. Din toamna anului trecut cei de la United Aid Foundation ne ajută cu sponsorizare pentru mâncarea copiilor şi plata unui educator. ISJ spusese la un moment dat ceva de o colaborare și direcționare de eventuale fonduri, dar nu s-a mai concretizat nimic. Asta e. Cel puțin anul acesta școlar noi îi susținem în continuare”, a spus femeia de afaceri botoşăneancă.
„Pentru mulţi ucraineni limba română e la fel de dificilă cum e chineza”
„Pentru mulţi ucraineni limba română e la fel de dificilă cum e chineza. De aici şi reticenţa multora de a începe studiul acesteia”, a spus Daniel, un voluntar ucrainean care lucrează cu copii de grădiniţă şi de învăţământ primar. Acesta mai spune că unul dintre motivele reticenţei de a învăţa româna zace în subconştientul ucrainenilor. „Sunt mulţi care speră că nu mai durează mult şi vom pleca acasă. Poate şi de aceea nu vor să înveţe limba română. Simt că aşa ar valida cumva, faptul că războiul va mai dura mult”, a spus tânărul Daniel.
Material realizat cu sprijinul unei burse din cadrul proiectului „Înțelege ca să ajuți. Perspectiva refugiaților ucraineni în media” derulat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate România și Moldova.
