Colectarea selectivă a deşeurilor pare să rămână o poveste în judeţul Botoşani. Situaţia este similară şi în alte judeţe din ţară.
În urmă cu câteva zile Comisia Europeană a decis iniţierea unei proceduri de infringement, trimiţând scrisori oficiale de punere în întârziere României, Bulgariei, Ciprului, Cehiei, Estoniei şi Austriei. Demersul vizează remedierea deficienţelor în transpunerea Directivei 2008/98/EC privind deşeurile, astfel cum a fost modificată de Directiva (EU) 2018/851/EU. Directiva modificată stabileşte obiective obligatorii din punct de vedere juridic pentru reciclarea şi pregătirea pentru reutilizare a deşeurilor municipale. De asemenea, solicită statelor membre să îşi îmbunătăţească sistemele de gestionare a deşeurilor şi eficienţa utilizării resurselor.
În acest an, la Botoşani, gradul de colectare selectivă a deșeurilor se estimează în jurul procentului de 2%, adică 1.500 de tone. Asta înseamnă, însă, foarte puțin, deși este dublu față de anul trecut, când procentul a fost de 1%, în jur de 800 de tone de deșeuri.
,,Cantitățile se tot dublează față de anul precedent, dar tot mici sunt”
,,E un grad destul de scăzut la Botoșani, ținând cont că gradul de generare a deșeurilor este mult mai mic față de restul țării din cauza nivelului de trai. Cu cât nivelul de trai este mai ridicat, cu atât se produc mai multe deșeuri reciclabile. Cel puțin zona de nord și est este una foarte săracă unde deșeurile ajung pe foc. Procentul este de 2-3% pe anul acesta, foarte scăzut”, a declarat Ovidiu Aparaschivei, directorul ADI Ecoproces.
Acesta a mai adăugat că ,,oricum merge spre bine, de la an la an se dublează cantitățile colectate separat. Din 2018, cantitățile se tot dublează față de anul precedent, dar tot mici sunt”
Speranțe pentru sistemul garanție-returnare
Din această toamnă, pentru o serie de produse se implementează un sistem garanție-returnare. Acesta presupune un lucru simplu, majoritatea băuturilor cu ambalaj din sticlă, plastic sau metal vor fi vândute cu o garanție de 50 de bani pe recipient, pe care cumpărătorii o pot recupera când returnează ambalajul la un centru de colectare. 30 noiembrie ar fi ziua în care va deveni funcțional noul sistem.
,,Toate ambalajele care sunt pentru băuturi, de la 100 mililitri până la 3 litri, vor fi inscripționate cu eticheta SGR și vor fi purtătoare de garanții. Adică, în momentul în care vrei să cumperi un produs ambalat, plătești o garanție de 50 de bani și, în momentul în care îl returnezi, primești garanția înapoi. Probabil o să fie mai puține deșeuri reciclabile în pubelele publice”, a spus Ovidiu Aparaschivei.
Botoșaniul se poate lăuda și cu primării care preferă să ia amenzi, în loc de atitudine. Mare parte dintre primăriile din zona rurală sunt amendate constant de Garda de Mediu, dar nu fac nici un pas în direcția colectării selective a deșeurilor. Amenzile aplicate sunt de aproximativ 10.000 de lei, dar nu se constată nici o îmbunătățire ulterior.
Vină pasată pe lipsa infrastructurii
Directorul de la ADI Ecoproces a vorbit și despre piedicile pe care le întâmpină creșterea procentului de colectare selectivă. Cele mai mari impedimente are fi infrastructura inadecvată și conștientizării în rândul cetățenilor.
,,Ca să crească gradul de colectare trebui să avem o infrastructură corespunzătoare, să putem face colectare din poartă în poartă, să putem identifica la fiecare gospodărie modalitatea în care se face colectarea separată. Atunci când se identifică o pubelă cu deșeuri amestecate, o refuzi la colectare. Prima dată îi pui un avertisment, a doua oară iarăși, a treia oară îi aplici amenda”, a spus acesta.
În acest sens, directorul a spus că la ,,Consiliul Județean se lucrează la un proiect pentru dezvoltarea sistemului integrat, se schimbă cumva din temelii sistemul, adică se trece la colectarea din poartă în poartă”. De asemenea, proiectul va cuprinde și o stație de tratare mecano- biologică. Aceasta va valorifica energetic deșeurile contaminate, spre exemplu cutiile de pizza sau ambalajele de la detergenți.
,,Acum se lucrează la documentația tehnică, la anul viitor urmează să se scoată la licitație. Investiția va fi făcută la Răchiți, toată investiția pe dezvoltarea sistemului de integrat este de 42 de milioane de euro”, a menționat Aparaschivei.
În acest moment, sunt câteva localități care au implementat deja preluarea deșeurilor din fața porții. Este vorba de localități limitrofe municipiului- Curtești, Răchiți, Mihai Eminescu-, dar și de Vârful Câmpului, Darabani, Flămânzi, Sulița.
,,În discuții toată lumea vrea să salveze mediul, dar în fapt mai puțin”
Potrivit directorului, o altă piedica este reprezentată de lipsa conștientizării în rândul populației. Acesta a declarat că ,,noi am fost din poartă în poartă și am explicat, am mers 1-2 săptămâni, după aceea nu am văzut să fie rezultate spectaculoase. Oamenii încă nu conștientizează importanța acestui lucru. În discuții toată lumea vrea să salveze mediul, dar în fapt mai puțin”.
Aparaschivei a explicat cum un singur cetățean poate compromit efortul tuturor. Doar o singur sac cu deșeu menajer aruncat în containerul cu plastic oprește reciclarea.
,,Operatorul de colectare trebuie să ia deșeurile care sunt deja duse separat. Altfel, când ajunge la stația de sortare, dacă ele sunt amestecate, le refuză. Mașinile transportă deșeurile colectate separat, plasticul separat, cartonul separat. Dar dacă este amestecat, dacă în containerul de plastic vede și deșeu menajer, trebuie să îl pună la menajer pentru că nu-l primește la stația de sortare”, a declarat Ovidiu Aparaschivei.
Colectarea selectivă- obligatorie din 2019
În România, colectarea selectivă a devenit obligatorie începând cu luna iulie 2019 pe patru fracții: plastic/metal, hârtie/carton, sticlă, deșeuri. În acest sens, firmele de salubrizare și primăriile au obligația de a dota punctele de colectare a deșeurilor cu cele patru containere pentru colectare selectivă.
În vara acestui an ministrul Mediului, Mircea Fechet anunţa că România are un procent de colectare selectivă a deșeurilor de 12-14%. Acesta spunea că deși s-au investit bani mulți în structura de sortare, ea este nefolosită. Șeful de la Mediu a mai precizat că România a ajuns să recicleze deșeurile altor țări pentru că nu poate să-și recicleze propriile deșeuri.
Ministrul a mai precizat, în cadrul conferinței de presă, că țara noastră nu își reciclează propriile deșeuri pentru că nu este în stare. În schimb, poate recicla deșeurile din alte țări. De asemenea, Mircea Fechet mai spune că deșeurile ajung să se contamineze între ele, ceea ce face mai greu procesul de sortare.
