joi, aprilie 3, 2025
AcasăLocal BTPovestea vorbei - Cu o rândunică nu se face primăvară

Povestea vorbei – Cu o rândunică nu se face primăvară

Expresia este des folosită, ca proverb, de către mai multe popoare europene, inclusiv de către noi, românii, și are înțelesul că nu putem generaliza plecând de la un simplu caz particular, nu putem face un bilanț al unei activități, al unui eveniment cu pornire de la o singură faptă sau acțiune. Un proverb cu formă foarte asemănătoare și înțeles similar este acesta: „cu o floare nu se face primăvară”. Analogia dintre rândunică și primăvară este evidentă. Rândunelele sunt păsări călătoare, care vara cuibăresc pe sub streșinile caselor, existând chiar credința populară că distrugerea unui cuib de rândunică va aduce un mare necaz în casa respectivă. La începutul toamnei, prin lunile septembrie-octombrie, rândunelele își iau zborul în lungul drum spre Africa, de unde se întorc odată cu venirea primăverii, prin martie-aprilie. Apariția rândunelelor, a berzelor, este un semn că iarna ar fi pe  terminate și că va veni primăvara. Desigur, nu trebuie să generalizăm. Există rândunele care, din varii motive, nu au reușit să mai plece în Africa, au iernat la noi și dau semne de viață mai repede decât celelalte. Ceasul lor biologic mai dă rateuri și este posibil ca ele să se întoarcă mai devreme decât ar fi trebuit după cum, chiar dacă din punct de vedere calendaristic s-a intrat în anotimpul primăvară, vremea este în continuare una de iarnă. Din toate aceste motive înțelegem de ce nu trebuie să ne pripim, să concluzionăm că este suficient să vedem o rândunică pentru a ni se confirma că, din punct de vedere meteorologic, a venit primăvara. Proverbul este atestat în Europa de prin secolul al XVII-lea, dar forma sa latină, „una hirondo non facit ver” este mult mai veche, cu precizarea că venirea rândunelelor este asociată cu vara, nu cu primăvara. La rândul lor, romanii au preluat expresia de la marele gânditor grec Aristotel (384-322 î. Hr.), care într-una dintre lucrările sale, „Etica Nicomahică”, referindu-se la fericire, afirma că „precum o rândunică nu face primăvara …”, tot așa o singură zi sau un scurt moment de fericire nu fac o persoană să fie pe deplin fericită. Această cugetare se pare că i-a fost inspirată lui Aristotel de către una dintre fabulele celebrului Esop (620-560 î. Hr.), anume „Tânărul și rândunica”. Fabula spune povestea unui tânăr căzut în patima jocurilor de noroc, la care își pierde întreaga avere și, odată cu ea, și traiul luxos cu care se obișnuise până atunci, rămânându-i doar o manta ponosită. Într-o zi, tânărul observă o rândunică zburând și, trăgând concluzia că a sosit primăvara, decide să își vândă mantia, cu banii obținuți făcând un nou pariu la jocul de zaruri pe care, evident, îl pierde. Mai mult, primăvara era departe de a veni, vremea răcindu-se considerabil. Găsind rândunica înghețată, tânărul dă vina pe ea pentru situația în care ajunsese și pentru că aceasta l-ar fi înșelat. În versiunile ulterioare ale fabulei, pe malul unei ape înghețate, rândunica și tânărul mor din cauza frigului. În secolul al XVI-lea, fabulele lui Esop, inclusiv aceasta, au fost traduse în franceză și latină, iar proverbul este preluat și popularizat de către umanistul Erasmus din Rotterdam, devenind astăzi comun în aproape întreaga Europă. De precizat că, probabil din cauza condițiilor meteo defavorabile, la englezi proverbul are forma „cu o rândunică nu se face vară”.

  1. Ilustrație, din 1547, a fabulei lui Esop, Tânărul și rândunica

  1. Bustul lui Esop – Colecția de artă Villa Albani – Roma

  1. Platon (dreapta) și Aristotel, discipolul său (stânga). Detaliu din celebra frescă a lui Rafael Sanzio, Școala din Atena, care împodobește una dintre „stanzele” palatului papal de la Vatican

 

 

Prof. dr. Daniel BOTEZATU

Deja ai votat!

AVEM NEVOIE DE SPRIJINUL DUMNEAVOASTRĂ!

„Avem nevoie de sprijinul dumneavoastră pentru a putea oferi în continuare jurnalism onest și a lupta cu corupția și dezinformarea, pentru a scrie despre situația reală, nu versiunea oficială cosmetizată oferită de autorități.

REDIRECȚIONEAZĂ 20% DIN IMPOZITUL PE PROFIT AL COMPANIEI TALE

Poți alege ca 20% din taxele plătite de compania ta să meargă către jurnalism de calitate, nu către stat. Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la monitorul@monitorulbt.ro *Baza legală poate fi consultată AICI.

Botoșani
ploaie moderată
8.3 ° C
8.8 °
7.2 °
98 %
3.1kmh
100 %
J
9 °
vin
16 °
S
17 °
D
1 °
lun
4 °

CARICATURA ZILEI

POZA ZILEI

Încă un motiv pentru care drumul secundar spre Cornișa ar trebui să fie mai larg.

EDITORIAL

N-au mai rămas prea multe zile până când vom fi chemați (din nou) la urne. S-a mai întâmplat în noiembrie, dar nu s-a pus...

EPIGRAMA ZILEI

Joi

HAPPY CINEMA

POLITICĂ EDITORIALĂ

Politica editorială a Monitorului de Botoșani

Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...

ÎN ATENȚIA CITITORILOR

În atenţia cititorilor

Este foarte important pentru redacţia noastră  să ofere cititorilor  posibilitatea de a comunica cu noi  rapid şi uşor. Astfel, pentru: - a ne aduce la...

MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ

Codul de conduită al jurnalistului

În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise: - Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...