Este o expresie folosită mai puțin în limba română, de regulă doar de către cei cu un nivel al culturii generale peste medie. Aceasta deoarece puțini români sunt familiarizați cu istoria antică universală și cu acest personaj istoric real, un monarh oriental alecărui bogății legendare au dus la nașterea acestei expresii. „Bogat precum Cresus” înseamnă extrem de bogat, putred de bogat, deoarece Cresus a fost considerat cel mai bogat om al antichității. Cine a fost acest personaj istoric, al cărui destin poate fi sintetizat la fel de bine prin proverbul „banii nu aduc fericirea”? Cresus, ortografiat în formele Croesus, dar și Kroisos (în greacă și latină), a fost rege al Lydiei, între 585-546 î. Hr., Lydia fiind un regat din vestul Asiei Mici, având capitala la Sardes, regatul fiind localizat la est de antica regiune a Ioniei, astăzi în componența statului turc. Cresus s-a născut în anul 620 î. Hr., fiind fiul regelui lydian Alyattes și al uneia dintre soțiile sale, originară din Caria. Sub domnia tatălui său, Cresus a fost guvernator al uneia dintre provinciile regatului. În acest interval se dezvoltă o rivalitate între el și unul dintre frații săi vitregi, care era favorit să ocupe tronul când acesta urma să devină vacant. La moartea lui Alyattes, între cei doi frați izbucnește un conflict pentru succesiune, câștigat în 585 î. Hr. de către Cresus, care devine regele Lydiei. Cresus a continuat bunele relații dintre Lydia și sanctuarul zeului Apollo din Delphi, Grecia continentală, înființat pentru prima dată de stră-străbunicul său Gyges și întreținut de tatăl său Alyattes și, la fel ca strămoșii săi, Cresus a oferit sanctuarului cadouri bogate, inclusiv un leu din aur cântărind zece talanți ( un talant grec avea 26 kg). În schimbul ofrandelor lui Cresus către sanctuarul lui Apollo, lydienii au obținut prioritate în consultarea oracolului acestuia, au fost scutiți de taxeși au primit permisiunea de a deveni preoți în Delfi. Cresus și-a sporit și mai mult contactele cu grecii de pe continentul european, stabilind relații cu orașul-stat Sparta, căruia i-a oferit aurul de care avea nevoie pentru a auri o statuie a zeului Apollo, după ce oracolul din Delphi le-a spus spartanilor că vor obține acest lucru: aur de la Cresus. În cultura greacă și persană, numele de Cresus a devenit un sinonim pentru un om bogat. El a moștenit o mare bogăție de la tatăl său Alyattes, care devenise asociat cu mitul lui Midas (rege legendar, cunoscut pentru abilitatea de a transforma în aur orice atingea), deoarece metalele prețioase lydiene proveneau din râul Pactolus, în care regele Midas se presupune că s-a scăldat pentru a scăpa de această abilitate, care nu-i permitea să se hrănească. În schimb, spune legenda, apele râului au rămas bogate în nisip aurifer. Bogăția lui Croesus a rămas proverbială dincolo de antichitatea clasică: în engleză și franceză, expresii precum „bogat ca Croesus” sau „mai bogat decât Croesus” sunt folosite pentru a indica o mare bogăție până în zilele noastre.Potrivit lui Herodot, Cresus l-a întâlnit pe înțeleptul grec Solon și i-a arătat bogăția sa enormă. Cresus l-a întrebat pe Solon cine este cel mai fericit om din lume și a fost dezamăgit de răspunsul lui Solon, că alți trei fuseseră mai fericiți decât Cresus, deși nu dispuneau nici pe departe de averile acestuia. Soarta lui Cresus avea să arate adevărul spuselor lui Solon și să confirme faptul că banii nu aduc fericirea. Astfel, succesiv, îi moare cel mai iubit dintre fii, într-un accident de vânătoare, apoi și cea mai iubită dintre soții, mama acelui fiu. Cresus va ataca Imperiul persan condus de Cyrus cel Mare, dar pierde mai multe bătălii, iar perșii asediază și cuceresc Sardes, capitala lui Cnesus, acesta fiind luat prizonier. Soarta lui Cresus după cucerirea Lidiei persană este incertă: Herodot a susținut că Cresus fie a încercat să se sinucidă pe un rug, fie a fost condamnat de perși să fie ars pe rug până când apa de ploaie a unei furtuni a stins focul după rugăciunile lui sau ale fiului său către zeul Apollo (sau după ce Cyrus l-a auzit pe Cresus strigând numele lui Solon de trei ori). În cele mai multe versiuni ale poveștii, Cyrus l-a păstrat pe Cresus ca și consilier. De numele lui Cresus se leagă și una dintre foarte puținele reprezentări ale lui Mihai Viteazul în pictura europeană, cea din tabloul „Cresus arătându-și comorile lui Solon”.
Harta regatului Lydiei
O amforă grecească antică. Un talant avea aproximativ masa de apă necesară pentru a umple o asemenea amforă
Detaliu al tabloului „Cresus arătându-și comorile lui Solon”. În tablou, Solon este întruchipat de Rudolf al II-lea, iar Mihai Viteazul, în armură, apare alături de Maria Christierna de Habsburg, fosta soție a voievodului Transilvaniei, Sigismund de Bathory. Tabloul original se află la Muzeul de istoria artei din Viena. O replică a tabloului a fost dăruită Academiei Române de Academia de Ştiinţe a Uniunii Sovietice la 23 aprilie 1937(Postat la 27 august 2021 de Marin Teodora in Artă, Cunoaște România, Dezvăluiri, Știați că /)
Prof. dr. Daniel BOTEZATU
