Două instituții din Botoșani, Agenția pentru Protecția Mediului și Direcția de Sănătate Publică, au decis să tragă un semnal de alarmă cu privire la riscurile la care a ajuns să fie expusă populația, din cauza poluării mediului.
Potrivit specialiștilor din cele două instituții, pericolul cel mai mare vine din aer și este invizibil. Fenomenul este insesizabil, dar are urmări dintre cele mai grave în ceea ce privește sănătatea oamenilor. Este vorba despre poluarea cu particule fine, acele particule în suspensie PM 2,5 și PM 10.
Măsurători făcute de ani de zile
Conform măsurărilor efectuate pentru probele colectate la Stația de Monitorizare a Calității Aerului BT-1 – tip fond urban, în județul Botoșani, de când se fac măsurări – anul 2010 și până în prezent, nu s-au înregistrat depășiri ale valorii-limită zilnică pentru concentrația de particule cu dimensiunea sub 10 microni – PM10 într-un număr mai mare decât cel legal acceptat și nu s-au depășit valorile-limită medii anuale pentru poluanții PM10 și PM2,5.
„De altfel, pentru niciunul dintre poluanții supravegheați de această stație nu s-au înregistrat depășiri ale valorilor-limită stabilite de Legea privind calitatea aerului înconjurător. Putem afirma astfel că, în județul Botoșani, calitatea aerului înconjurător a fost și este conformă normelor legale”, a declarat marți, Dana Boariu, șef Serviciu monitorizare din cadrul APM Botoșani, în cadrul unei conferințe pe presă comună APM – DSP Botoșani.
Chiar dacă comparativ cu alte zone din țară problemele de mediu din Botoșani sunt mai puțin grave, Dana Boariu a recunoscut că aceste particule în suspensie au capacitatea de a se dispersa pe distanțe apreciabile, de a se acumula în mediu și de a se transfera prin inhalare în corpul nostru, influențându-ne negativ starea de sănătate.
Sursele de particule periculoase
Studiile și pe măsurătorile făcute de specialiștii APM au arătat că sursele principale generatoare de PM 10 și PM 2,5 din județ o reprezintă sobele vechi folosite la încălzirea locuințelor, în special a acelora care utilizează cărbuni, lemn și biomasă.
La acestea se adaugă alte practici cum ar fi arderea în aer liber a deșeurilor inclusiv a celor vegetale, incendierea miriștilor, utilizarea excesivă a autoturismelor, în special a celor vechi și poluante, și, surprinzător sau nu, deconectarea de la sistemul centralizat de termoficare, care a presupus punerea în funcțiune a mai multor centrale termice, implicit a mai multor surse de poluare.
„În loc să am o oxigenare bună a sângelui, ajungem să avem un fel de coș plin cu funingine”
La rândul său, Cornel Saradan, medic în Compartimentul de Promovare a Sănătății și Educației pentru Sănătate al Direcției de Sănătate Publică (DSP) Botoșani spune că aceste particule în suspensie sunt asociate cu bolile și decesele provocate de boli cardiace sau pulmonare. Pe termen scurt, efectele expunerii la aer poluat sunt tuse, dispnee, durere în piept, iritarea ochilor, iar efectele expunerii pe termen lung sunt diminuarea funcției pulmonare, dezvoltarea bolilor respiratorii mai ales la copii, agravarea bolilor pulmonare existente la adulți și mai ales la persoanele în vârstă, decesul prematur la persoane cu boli pulmonare. Asta pentru că particulele fine în suspensie ajung în aparatul respirator, se depun în plămâni, intră în alveole de unde ajung în sânge, iar mai apoi în aparatul circulator, în artere și vene.
„În loc să am o oxigenare bună a sângelui și inclusiv a creierului, a inimii și a altor organe, ajungem să avem un fel de coș plin cu funingine. Și atunci nu se mai oxigenează bine organismul și apar în consecință accidente vasculare cerebrale, boală cardiacă ischemică, infarct miocardic și alte decese. Așa se explică cazurile de infarct miocardic la persoanele tinere de 18 – 20 de ani”, a explicat Cornel Saradan. De altfel, România ocupă locul 45 în lume și locul 8 la nivel european în ceea ce privește rata de mortalitate cauzată de poluare în general, anual înregistrându-se aproximativ 15 000 de decese din cauza poluării aerului (anul 2019).
Programul „Rabla”, una dintre cele mai eficiente măsuri de combatere a poluării
Reprezentanții celor două instituții cred că soluțiile pentru depășirea acestei crize ar fi programele de mediu, care țintesc înlocuirea și apoi eliminarea factorilor poluanți, dar și educația generațiilor tinere pentru adoptarea unor modele sănătoase de viață.
„De asta milităm noi pentru introducerea în programa școlară a orelor de educație pentru sănătate și protecția mediului pentru că, în multe domenii, cauza principală o reprezintă lipsa educației, întrucât oamenii nu mai știu să respecte reguli. Este nevoie de schimbări majore în tot ceea ce înseamnă energie. Ca să înțelegem, introducerea <<Programului Rabla>> pentru mașini a avut un efect uluitor în scăderea noxelor, calitatea aerului cunoscând o îmbunătățire după înlocuirea parcului auto”, a precizat la rândul său Eugen Mateciuc, directorul executiv al APM Botoșani. Doar că toate acestea sunt strâns legate de politicile de mediu aplicate de autorități, de la cel mai mic nivel, până la cel mai mare.
Acestea ar fi primele care ar trebui să se implice în adoptarea unor măsuri de combatere a factorilor care generează de particule în suspensie (n.r. – începând de la spălarea și stropirea străzilor, întreținerea spațiilor verzi, introducerea barierelor) până la încurajarea și susținerea populației în utilizarea unor sisteme individuale mai puțin poluante.
Stație nouă de monitorizare a calității aerului
Anul acesta, în municipiul Botoșani va fi montată o nouă Stație de Monitorizare a Calității Aerului de trafic pentru PM10. Aceasta va fi amplasată cel mai probabil în intersecția străzilor Petru Rareș și Calea Națională, vis-a-vis de stația de carburanți Rompetrol. Asta pentru a măsura noxele într-o zonă deschisă, cu trafic auto intens.
