Aproape un sfert dintre copiii români care au acum vârste între 0-17 ani împliniți au avut sau au un părinte plecat la muncă în străinătate, arată datele unui studiu național complex realizat de Organizația Salvați Copiii România. 536.000 de copii, au avut cel puțin un părinte plecat la muncă în alte state în ultimul an, arată datele unui studiului realizat de Organizația Salvați Copiii România la finalul anului trecut.
O situație furnizată de Direcția Generală pentru Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Botoșani arată că la ultima raportare erau 4.860 de copiii aveau cel puțin un părinte plecat peste hotare. Aceste date pot fi eronate, iar numărul copiilor poate fi mai mare, conform DGASPC Botoșani.
,,Noi situația o avem în funcție de cum ne raportează primăriile, sunt primării care, din păcate, trimit mai târziu, mai eronat sau deloc datele și atunci nu garantăm că situația este exact 100%. Legea nu ne oferă nouă posibilitatea de a putea lua măsuri în acest sens”, a spus Valentin Colbu, director executiv adjunct al DGASPC Botoșani.
Sărăcia, principalul motiv al plecărilor
Ierarhia motivelor care au stat la baza deciziei de a pleca la muncă în alte state este aproximativ similară în cazul mamelor plecate și al taților plecați.
Se evidențiază însă, următoarele aspecte, motivația venitului individual scăzut în cazul mamelor (36%) ocupă o pondere mai mare decât în cazul taților (32%), dar motivația îmbunătățirii situației generale a familiei ocupă o pondere semnificativ mai mare pentru tați (33%), în comparație cu mamele (26%). Totodată, motivația banilor pentru educația copiilor ocupă o pondere de două ori mai ridicată în rândul mamelor (11%) decât în rândul taților (5%).
87% dintre părinții plecați în alte state în ultimul an obișnuiesc să trimită bani
aparținătorilor sau copiilor rămași în țară. Frecvența discuțiilor copiilor cu părintele plecat tinde să crească odată cu creșterea în vârstă a copilului, până la atingerea pragului de 14 ani pentru copil, după care tendința este ușor descendentă.
Majoritatea copiilor vorbesc cu părintele plecat zilnic. Se remarcă faptul că 20% dintre adolescenții (15-17 ani) care au un părinte plecat la muncă în alte state (unul din cinci) vorbesc cu el o dată pe săptămână sau mai rar. Principalul mijloc de comunicare cu părinții plecați sunt platformele video (77%).
Copiii cu cel puțin un părinte plecat sunt mai vulnerabili
Chiar dacă într-o pondere mică la nivelul populației de copii, în general, toate comportamentele de risc declarate de către aparținători caracterizează într-o măsură semnificativ mai mare copiii cu cel puțin un părinte plecat la muncă în alte state, astfel:
- Copiii cu cel puțin un părinte plecat la muncă în alte state au o probabilitate de cinci ori mai mare (560%) de a consuma frecvent alcool, în comparație cu ceilalți copii;
- Copiii cu cel puțin un părinte plecat la muncă în alte state au o probabilitate dublă, prin
comparație cu ceilalți copii, de a fuma frecvent; - Copiii cu cel puțin un părinte plecat la muncă în alte state au o probabilitate de șase ori mai mare de a genera conflicte cu ceilalți copii (în corelație cu problemele de externalizare identificate anterior și sentimentele negative pe care copilul le resimte);
- Copiii cu cel puțin un părinte plecat la muncă în alte state au o probabilitate de peste șase ori mai mare de a consuma etnobotanice sau substanțe interzise, în comparație cu ceilalți copii.
Încrederea în evoluțiile viitoare la nivel de familie este mai reținută
Deși situația materială a familiilor cu un membru plecat la muncă în alte state este percepută a fi mai bună decât în cazul celorlalte familii, dar încrederea în evoluțiile viitoare la nivel de familie este mai reținută, atât în privința performanțelor școlare ale copiilor, cât și în ceea ce privește starea de sănătate a familiei și starea generală a gospodăriei.
Astfel, aparținătorii copiilor cu cel puțin un părinte plecat la muncă în alte state au o probabilitate cu 11% mai mică decât ceilalți respondenți de a considera că în anul următor performanțele copiilor se vor îmbunătăți, au o probabilitate cu 8% mai mică de a considera că în anul viitor starea de sănătate a familiei se va îmbunătăți și probabilitatea este cu 7% mai mică de a considera că starea gospodăriei se va îmbunătăți în anul următor.
