Ziua Imnului Național va fi marcată și la Botoșani, sâmbătă, pe 29 iulie a.c., printr-o serie de manifestări care avea loc începând cu ora 10, în Piața Tricolorului din municipiul Botoșani din intersecția străzilor Cuza Vodă și Marchian.
La ceremonii au fost invitați să participe și botoșănenii, care vor avea acces în zona din lângă Parcul Max Weber (n.r. – parcul din fața fostei filatelii). La festivități și-au anunțat prezența și oficialitățile locale, lideri politici, parlamentari, șefi de instituții, dar și membrii unor asociații civile.
Din cauza acestor manifestări, circulația în zona sensului giratoriu de la Casa de Cultură a Sindicatelor va fi restricționată. În aceste condiții, pentru a se evita crearea unor ambuteiaje în trafic, șoferii sunt rugați să evite deplasarea în această zonă și să folosească o serie de rute ocolitoare. În situația în care acest lucru nu va fi posibil, conducătorii auto sunt rugați să respecte indicațiile forțelor de ordine.
Despre Ziua Imnului
Versurile imnului naţional aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluţia de la 1848. Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), poet şi etnograf, om de mare cultură, cântăreţ şi autor de manuale de muzică.
Poemul „Un răsunet” al lui Andrei Mureşanu, redactat şi publicat în timpul Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în câteva zile, deoarece îl aflăm cântat pentru prima oară pe data de 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea (în Ţara Românească Revoluţia a izbucnit pe 11 iunie).
Poemul va deveni imn sub titlul „Deşteaptă-te, române!”, câştigându-şi instantaneu gloria recunoscută datorită mesajului energic şi mobilizator pe care-l conţine.
Începând din 1848, „Deşteaptă-te, române!” a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curajul în timpul momentelor cruciale, în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878), cât şi în cel al primului şi celui de-al doilea Război Mondial.
Despre „Deșteaptă-te române”
Imediat după instaurarea deplinei dictaturi comuniste la 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost forţat să abdice, „Deşteaptă-te, române!”, ca şi alte marşuri şi cântece patriotice, au fost interzise, intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu ani grei de închisoare. Pe 22 Decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul s-a înălţat pe străzi, însoţind uriaşele mase de oameni, risipind frica de moarte şi unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn naţional a venit de la sine, sub formidabila presiune a manifestanţilor. Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, primele două strofe, cea de-a patra şi ultima dintre ele fiind cântate la ocazii festive.
Imediat după Revoluţia din decembrie 1989, ”Deşteaptă-te române!” a fost ales imn naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991, modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003. Astfel, în forma actuală, Constituţia prevede, prin Articolul 12, că imnul naţional este ”Deşteaptă-te române!”, acesta fiind considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului.
