Între moșia Delenilor și hotarul târgului Hârlău exista un teren liber și acolo se va întemeia o nouă așezare, Maxut (mai corect ar fi Macsut). La 4 iulie 1700, Antioh Cantemir voievod dăruiește lui Macsut, biv vel postelnic, o bucată de loc din hotarul târgului Hârlău, cu acest prilej făcându-se și hotărârea locului (stabilirea hotarelor, n. ns.). De la hotarul Delenilor în jos, până în partea de sus a târgului, „capul săliștei târgului de sus” au fost date 60 de pământuri, câte 30 de pași pământul, cu loc de moară în Bahlui și vii. La un moment dat, Iordache (Gheorghe) Cantacuzino-Deleanu se plânge domnului că hotarele Delenilor săi sunt împresurate de moșia lui Ioniță Macsut, fiul fostului mare postelnic. Domn era Grigore Ghica, documentul nu pomenește care dintre ei, dar pe baza conținutului apreciem că este vorba despre Grigore Ghica al II-lea, într-una din cele patru domnii ale sale din Moldova, între 1726, anul primei domnii și 1748, ultimul an al ultimei domnii. În 1756, moșia Macsut nu mai era a urmașilor marelui postelnic, fiind probabil vândută. La acea dată, Constantin Mihai Cehan Racoviță voievod, care dăruise locul târgului Hârlău mănăstirii Precista din Roman, refăcută de domn, cere să se facă o nouă hotarnică a târgului, chemându-l, printre alții, pe Alexandru Sturza, „în stăpânirea căruia se află Maxutul”.
Câteva cuvinte despre Macsut, cel care a dat numele său așezării. Grec din cartierul Fanar din Istanbul, a fost adus în țară de Constantin Cantemir, la urcarea sa pe tronul Moldovei în 1685, fiind boierit de domn. Numit vel postelnic, va fi trimis capuchehaie (reprezentant diplomatic n. ns.) la Istanbul. După înfrângerea de la Stănilești, din 1711, Dimitrie Cantemir fuge în Rusia, la conducerea interimară a Moldovei ajunge o căimăcămie formată din trei mari boieri, printre ei și acest Macsut. În a sa „Istorie ieroglifică”, Dimitrie Cantemir îl portretizează ca un abil manipulator, rezervându-i postura de „ciacal” (șacal). La 1803, Maxutul, Delenii împreună cu Rușii și Feredienii se aflau la ocolul Miletinului de la ținutul Hârlău. Maxutul era al vornicului Neculai Balș, care avea acolo cinci birnici, dar paharniceasa Catrina Sturdza avea și ea 12 breslași acolo. Delenii și Rușii, cu 220 de birnici, erau ai logofătului Costache Ghica, în timp ce Feredienii cu via de acolo erau ai spătarului Iordache Crupenschi
Prof. Dr. Daniel BOTEZATU
