Circa 2.100 de cadre didactice din județul Botoșani continuă greva generală, sperând ca Guvernul să integreze revendicările restante în memorandumul pe care îl va adopta joi. Conform actului normativ, viitoarea grilă de salarizare va folosi ca sistem de referință salariul mediu brut pe economie pentru salariul debutantului și al asistentului universitar.
Sindicaliștii din educație subliniază că, dacă memorandumul îmbracă o formă mulțumitoare, elevii se vor întoarce la școală de săptămâna viitoare.
„Noi am spus de la început că este o grevă pe care nu ne-am dorit-o și spre care am fost împinși. Rezolvarea doleanțelor noastre încă din momentul în care făceam pichetări și marșuri, până să ajungem la greva generală, era la îndemâna autorităților. În acest moment tot ele au soluția de deblocare a acestei situații, prin continuarea negocierilor la care am făcut apel.
Dacă acest memorandum, acum într-o formă care nu ne convine nouă, va fi modificat și va fi pe placul oamenilor, există posibilitatea ca cel târziu luni profesorii să se întoarcă la școală și examenele să se desfășoare după cum s-a stabilit. Probabil vom avea o comunicare publică a Guvernului după ședință”, a declarat Liviu Axinte, președintele Ligii Sindicatelor din Învățământ (LSI).
„Nu avem acest exercițiu democratic al grevelor”
El a subliniat că profesorii sunt în continuare sceptici cu privire la intențiile guvernanților ulterior încheierii grevei, amintind de acte normative adoptate cu mulți ani în urmă, care nu sunt aplicate nici în prezent.
„Există și această reținere a colegilor de a avea încredere în documente. Au mai fost astfel de legi care nu au fost respectate, precum Legea 221/2008. Poate că ar fi bine să dăm o ultimă șansă Guvernului, pentru că practic în perioada următoare ar trebui să se concretizeze discuțiile privind salarizarea bugetarilor ca jalon în cadrul PNRR și în cazul în care nu se respectă angajamentele să reluăm acest protest al nostru”, a precizat Liviu Axinte.
Potrivit acestuia, declanșarea grevei în preajma examenelor naționale a fost o încercare disperată a profesorilor de capta atenția guvernanților.
„Nu avem acest exercițiu democratic al grevelor. Ministerul schimbă regulile de organizare de la o zi la alta. Modificarea regulamentului preuniversitar este cumva pe lângă lege, dar să zicem că face parte din seria de măsuri disperate. Niciunul dintre colegi nu dorește să blocheze examenele naționale. Nu asta este ținta noastră. Noi am făcut acest protest în preajma examenelor naționale tocmai pentru a fi auziți, pentru că de atâtea ori nici măcar nu am fost ascultați.
Nu a fost o găselniță a liderilor de sindicat să facă această acțiune în preajma examenelor pentru a pune presiune. Dacă erau mai receptivi factorii de decizie, nu s-ar fi ajuns aici. Oamenii au nervii întinși la maxim, nu văd deschidere din partea Guvernului, nu se vine cu nicio soluție, iar atunci mai renunță la protest benevol, fără nicio perspectivă”, a completat sindicalistul din educație.
„Examenele nu sunt în pericol din cauza noastră”
În contextul în care mai mulți elevi din Botoșani au transmis mesaje publice de susținere a grevei profesorilor, liderul LSI a dat asigurări că niciunul dintre dascăli nu și-a dorit ca examenele naționale să fie periclitate.
„Noi ca profesori am apreciat mesajele de susținere venite din partea elevilor și îi asigurăm că examenele lor nu sunt în pericol din cauza noastră. Dacă vreun moment a fost pusă la îndoială susținerea examenelor de finalizare a ciclurilor de învățământ, în niciun caz nu s-a întâmplat din vina noastră. Noi credem că aceste examene se vor derula, chiar dacă va fi necesară o cât de mică modificare a calendarului”, a subliniat Liviu Axinte.
Situaţii de final de an încheiate mai uşor
„În continuarea demersurilor de a adapta activitățile de final de an școlar la contextul generat de protestul personalului din învățământul preuniversitar, Ministerul Educaţiei a publicat, în consultare publică, proiectul de ordin pentru modificarea și completarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educației nr. 4183/2022”, arată un comunicat al ministerului.
Potrivit ordinului pus în dezbatere publică, „în anul școlar 2022-2023, numărul minim de calificative/note acordate elevului la o disciplină de studiu este de două”.
Greva profesorilor a debutat pe 22 mai. Principalele revendicări ale cadrelor didactice sunt majorarea salariilor din învățământ, plata orelor suplimentare, decontarea cheltuielilor legate de navetă sau instalare, investiții în infrastructura școlară, suplimentarea dotărilor și echipamentelor, renunțarea la aplicația EduSal.
Ce prevede memorandumul
„Așa cum ne-am angajat încă de la începutul dialogului cu reprezentanții profesorilor, prioritatea Guvernului și a Coaliției majoritare a fost și rămâne aceea ca toți copiii să beneficieze de un sistem de învățământ performant, iar dascălii lor să primească recunoașterea importanței lor în societate”, a scris Nicolae Ciucă.
Documentul, fără forță juridică, are rolul de a consolida garanțiile guvernamentale privind prioritizarea Educației în viitoarea grilă de salarizare și utilizarea ca sistem de referință a salariului mediu brut pe economie pentru salariul debutantului/asistentului universitar. Sindicaliștii ceruseră garanții prin lege sau ordonanță.
„Ne aflăm într-un moment în care fiecare zi de întârziere poate afecta viitorul unei generații întregi de copii. Sute de mii de elevi și părinții lor trăiesc în continuare cu teama că nu își vor putea da examenele. Acest lucru trebuie să înceteze”, a scris și Marcel Ciolacu.
Prevederile relevante din proiect
– Prioritizarea dialogului între Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și reprezentanții federațiilor sindicale din învățământ cu privire la grila de salarizare din familia ocupațională subsecventă, ce va fi cuprinsă în viitoare Lege a salarizării.
-Noua lege va avea la bază principiul potrivit căruia salariul de bază al profesorului debutant/ asistentului universitar va fi stabilit la nivelul salariului mediu brut pe economie, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2023.
-Stabilirea unei prevederi în contractul colectiv de muncă la nivel de sector “învățământ preuniversitar”, prin care pe perioada concediului de odihnă, precum și pentru zilele de concediu plătit, personalul din învățământ va avea dreptul la o indemnizație de concediu calculată în raport cu numărul zilelor de concediu înmulțite cu media zilnică a salariului de bază și a sporurilor/indemnizațiilor de care beneficiază, potrivit legii, corespunzător fiecărei luni calendaristice în care se efectuează concediu de odihnă.
Marius Budăi se compară cu profesorii
Ministrul Muncii, Marius Budăi, s-a întâlnit miercuri cu profesorii de la Liceul „I. L. Caragiale”, în plină grevă a cadrelor didactice din Educaţie. El susține că a purtat discuții constructive cu dascălii care, spune el, nu i-au cerut nimic, precizând că negocierile se fac la nivelul Ministerului Educației.
Întrebat dacă profesorii i-au spus cum este să lucreze pe salarii mici, ministrul Budăi subliniază că a lucrat la rândul său pentru salarii mult mai mici și nu e „nevoie să-i spună cineva aceste realități”.
„Știți foarte bine că și eu la rândul meu am fost și sunt salariat și am lucrat și am fost un lucrător în asistență socială cu salarii mult mai mici. Cunosc aceste realități, nu trebuie să mi le spună neapărat cineva”, a spus Budăi.
Discuțiile pe care le-a avut cu profesorii de la Liceul I. L. Caragiale au fost constructive, a spus Marius Budăi, precizând că au fost concentrate pe viitorul Educației în România.
