Botoșăneanul George Ţurcănaşu, lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, analizează datele finale ale recensământului din 2021 și explică discrepanțele dintre realitatea din teren și statisticile oficiale.
O lehamite mare am în ceea ce priveşte înregistrările din judeţul Botoşani, cele mai gogonate din ţară! N-ar fi exclus ca la nivel judeţean supraînregistrarea să fi adus un plus de 20 de mii de locuitori. Pentru statisticienii din Botoşani am şi o veste. Prin penibilul lor comportament profesional au afectat poziţia judeţului în toate ierarhiile per capita”, spune George Țurcănașu.
El se referă la faptul că toate statisticile de genul PIB per capita, masa salarială/locuitor, investiţii/locuitor, finanțări europene/locuitor etc vor fi afectate de aceste cifre care nu corespund realității.
„La o privire pe diagonală, nici o surpriza majoră nu avem faţă de datele provizorii. Doar o creştere cu 23 de locuitori a municipiului Botoşani, ce-l saltă la 90 010”, scrie George Țurcanașu pe site-ul Asociației Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei.
„In rest, erorile de supraînregistrare sunt la fel de prezente:
1. Imigraţia formală basarabeană
Judeţul Botoşani şi-a înregistrat toată imigraţia formală basarabeană. Suspectez şi Suceava de aceeaşi practică.
2. Născuţii-vii în alte locuri, dar înregistraţi la domiciliul şi reşedinţa obişnuită a mamei, conform uzanţelor INSSE, reprezintă o altă sursă de supraînregistrare. În judeţele Vaslui şi Iaşi, deşi a existat un vizibil efort de eliminare a consecinţelor demografice ale imigraţiei formale basarabene, născuţii-vii ai mamelor basarabence au rămas în ecuaţia demografică. În municipiul Vaslui, peste 8 mii de născuţi-vii în perioada intercenzitară supradimensionează populaţia la RPL2021. Cu alte cuvinte, Vasluiul ar fi trebuit să aibă aproximativ 55 de mii de locuitori, şi nu 63 de mii, aşa cum apare în baza de date a recensământului.
3. Comunele de unde s-a plecat masiv spre vestul Europei au profitat de slaba gestiune a datelor statistice ce privesc migratia internaţională şi şi-au inregistrat o parte consistentă a emigraţiei. În Bistriţa-Năsăud pare o practică dirijată de la centrul judeţean. O astfel de practică pare foarte posibilă şi în judeţul Suceava”.
Țurcănașu nu exclude intervenţia autorităţilor locale şi judeţene în această acţiune de supraînregistrare, dar consideră că în cele mai multe cazuri a fost vorba de un efort gratuit.
„Vârfu Câmpului (Botoşani), campioana supraînregistrarilor gogonate, ce are, conform înregistrărilor finale RPL2021, 7077 locuitori (o valoare mai redusă decât în cazul datelor provizorii), deşi vorbim de o populaţie de mai bine de două ori mai mare decât cea din 2011 (3420 locuitori), nu si-a adaugat staff-ului nici un consilier (15 avea şi pană acum, tot 15 va avea si de acum inainte).
În schimb, vicecampioana matrapazlâcurilor, Ripiceni, tot judeţul Botoşani (1917 locuitori – în 2011 şi 3771 locuitori – la datele finale RPL2021 – valoare mai mica decât în cazul datelor provizorii), şi-a adăugat 2 consilieri comunali (va avea 15, de acum inainte).
Întregul judeţ Botoşani (392 mii locuitori – la RPL2021) a reuşit să-şi conserve acelaşi număr de parlamentari, deşi conform estimărilor anterioare RPL, nu ar fi trebuit să treacă cu mult de 370 mii.
În continuare oraşele mari apar ca penalizate (Bucureştiului, Clujului, Iaşului şi Timişoarei le lipsesc zeci de mii de locuitori), fapt datorat absenţei unor cohorte întregi de populaţie la momentul RPL2021. În primul rând, studenţii – aflaţi în online la finalul perioadei intercenzitare, fapt ce i-a scos din definiţia populaţiei rezidente”, scrie George Țurcănașu.
Citiți materialul complet, cu hărți detaliate și tabele pentru fiecare localitate, AICI.