Ministrul Muncii, Marius Budăi, a anunțat în urmă cu câteva zile câteva dintre principiile agreate cu Comisia Europeană pentru reforma pensiilor. Printre acestea se numără creșterea treptată a vârstei de pensionare pentru toți românii la 65 de ani, iar pensiile vor fi calculate raportat la toată perioada de muncă, nu doar la ultimii ani de activitate, când salariile sunt mai mari, astfel că nicio pensie nu va depăși salariul din perioada de activitate.
Mulţi botoşăneni nu ştiu, însă, care sunt condiţiile şi paşii pe care trebuie să îi facă o persoană care trebuie să iasă la pensie.
În România, persoanele care au fost angajate cu carte de muncă și au îndeplinit stagiul de cotizare au dreptul la pensie. Pensia este o formă de asigurare socială acordată în sistemul public de pensii, însă, opțional, poți cotiza și la fondul unei pensii private. În funcție de condițiile de acordare, legea prevede următoarele categorii de pensii: pensia pentru limită de vârstă, pensia anticipată, pensia anticipată parţială, pensia de invaliditate, pensia de urmaş.
Vârsta la care se iese la pensie
Pentru a beneficia de pensia pentru limită de vârstă, o persoană trebuie să fi atins vârsta standard de pensionare și să fi contribuit la sistemul public de pensii o anumită perioadă minimă de timp.
Vârsta standard de pensionare pentru femei este de 62 de ani și 1 lună și va crește treptat până la 63 de ani până în luna ianuarie 2030. Pentru bărbați, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani. Stagiul minim de cotizare este de 15 ani atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Stagiul complet de cotizare pentru femei este de 31 de ani și 9 luni și va crește treptat până la 35 de ani până în luna ianuarie 2030. Stagiul complet de cotizare pentru bărbați este de 35 de ani.
Persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare au dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu vârsta standard redusă, dacă au realizat stagii de cotizare în alte condiții de muncă decât cele normale, adică în condiții speciale ori deosebite de muncă, în fostele grupe I și II de muncă, în vigoare până la 1 aprilie 2001. Reduceri ale vârstelor standard de pensionare se acordă și persoanelor persecutate politic, nevăzătorilor și persoanelor cu handicap.
Perioadele necontributive, precum perioada de acordare a concediului de creștere a copilului, a pensiei de invaliditate sau a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, perioada efectuării cursurilor de zi ale unei instituții de învățământ superior, cu condiția absolvirii, perioada efectuării serviciului militar obligatoriu sau perioada în care o persoană a fost înrolată, mobilizată sau luată prizonier în război, sunt luate în considerare la calcularea pensiei pentru limită de vârstă și a pensiei pentru limită de vârstă cu vârsta standard redusă.
Pensia pentru limita de vârstă
În sistemul public de pensii, cuantumul pensiei pentru limită de vârstă este calculat pe baza stagiului de cotizare realizat pe parcursul activității profesionale a solicitantului, a nivelului veniturilor care au constituit baza de calcul pentru contribuțiile de asigurări sociale, precum și a valorii punctului de pensie, respectiv 1.785 lei începând cu 1 ianuarie 2023.
Calculul pensiei se bazează pe un sistem de puncte, calculate lunar prin împărțirea câștigului salarial brut sau a venitului asigurat al solicitantului la câștigul salarial mediu brut realizat la nivel național, comunicat de către Institutul Național de Statistică pentru fiecare lună. Pentru persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare sau o perioadă mai mare decât acesta, cuantumul pensiei obținut prin aplicarea formulei de calcul este mai mare decât pentru cele care au realizat o perioadă de contribuție mai mică.
Pensia anticipată și pensia anticipată parțială
Cuantumul pensiei pentru limită de vârstă cu vârsta standard redusă, al pensiei anticipate și al pensiei anticipate parțiale se calculează la fel ca în cazul pensiei pentru limită de vârstă. Doar că în cazul pensiei anticipate parțiale, cuantumul se reduce cu diferite procente, în funcție de numărul de ani cu care este depășit stagiul complet de cotizare și numărul de luni rămase până la împlinirea vârstei standard de pensionare. La data împlinirii vârstei standard de pensionare atât pensia anticipată, cât și cea anticipată parțială se transformă automat în pensie pentru limită de vârstă și se înlătură penalizarea aplicată pentru pensia anticipată parțială.
Pensiile mai mari de 2.000 lei sunt supuse impozitului pe venit. Acesta se calculează numai pentru partea din pensie care depășește 2.000 lei și, după caz, după deducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate. Contribuția de asigurări sociale de sănătate se aplică în cazul pensiilor care depășesc 4.000 lei pe lună. Aceasta este calculată numai pentru partea din pensie care depășește 4.000 lei.
Pentru a beneficia de o prestație pentru pensie, trebuie depusă o cererea însoțită de documentele care dovedesc îndeplinirea condițiilor specifice pentru tipul de pensie solicitat.
Persoanele care au contribuit la un fond de pensii administrat privat trebuie să ceară prestația de la fondul la care au contribuit. Suma totală pe care acestea o pot primi nu poate fi mai mică decât valoarea contribuțiilor plătite, după scăderea penalităților de transfer și a comisioanelor legale.
Pensiile speciale
Pensiile speciale sunt acele venituri lunare care se acordă unui anumit grup de pensionari, cum ar fi foștii angajați din domeniul militar, magistrații, angajații serviciilor de informații, polițiștii și diplomații. Deși inițial au fost concepute ca o modalitate de a recompensa anumiți magistrații pentru serviciile și riscurile asumate în cadrul carierei lor, aceste pensii speciale au ajuns să fie extinse la angajații din alte domenii.
Pensiile speciale acordate unor anumite categorii profesionale, precum militarii, judecătorii, procurorii, polițiștii sau diplomații, se bazează de obicei pe o contribuție mai mare din partea angajatului și a angajatorului și pe criterii specifice de vechime, grad, rang sau alte criterii.
Calculul pensiei speciale
Valoarea unei pensii speciale nu depinde de contribuțiile plătite de salariat pe timpul activității, la fel ca în cazul celorlalte pensii. Pensiile speciale sunt formate din contribuția la Bugetul Asigurărilor Sociale și o parte suportată din Bugetul de Stat. De exemplu, în martie 2023, pensia medie de serviciu a unui procuror și judecător era de 21.509 de lei, din care 20.209 lei era suportat din bugetul de stat.
Când nu este permis cumulul pensiei cu alte venituri
Legea nu interzice niciunei persoane care primește pensie din bugetul asigurărilor de stat să obțină venituri pe lângă cele din pensie. Cu toate acestea, restrânge dreptul unor categorii de pensionari de a obține venituri din activități dependente.
Concret, legea prevede o serie de situații în care apare interdicții pentru anumite categorii de pensii, în condiții precis reglementate. Unor categorii de pensionari le este interzis să obțină venituri din activități care presupun încheierea unui contract de muncă individual sau în baza unui raport de serviciu, așa cum este cazul celor care au statut de funcționari publici, pensionari cu pensie anticipată parțială, pensionari cu pensia anticipată, pensionarilor cu pensie de invaliditate gradul I sau II, pensionarilor cu pensie de urmaş după gradul I sau II de invaliditate, pensionarilor cu pensie de invaliditate gradul III, copilului încadrat în gradul III de invaliditatee care primește pensie de urmaș.
De asemenea le este interzis și celor care se află în situația de a fi soţul supravieţuitor încadrat în gradul I sau II de invaliditate care primește pensie de urmaș, soțul supraviețuitor care primește pensia de urmaș, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, pensionar cu pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului, soţului supravieţuitor care la data decesului susţinătorului are în îngrijire unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani și primește pensie de urmaș.
Acestor categorii le este permisă cumularea pensiei cu alte venituri dacă acestea sunt rezultate din activități independente și dacă din cumulul veniturilor acestea ating mai cel mult 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau dacă presupun un timp de muncă sub limita a jumătate de normă.
Ce acte sunt necesare pentru pensionare
Ca să îți faci dosarul de pensionare pentru limită de vârstă, ai nevoie de următoarele documente, conform autorităților:
- -cerere pentru înscrierea la pensia pentru limită de vârstă (în funcție de pensia pentru care te încadrezi)
- -carnetul de muncă (original şi copie)
- -alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă/stagiu de cotizare sau vechimea în serviciu (adeverințe), dacă este cazul
- -livretul militar (original şi copie), dacă este cazul
- -diplomă de studii universitare (original şi copie) şi/sau adeverinţă din care să rezulte durata normală şi perioada studiilor, precum şi certificarea absolvirii acestora
- -pentru persoanele care au urmat cursurile unor instituţii de învăţământ universitar în străinătate este necesară dovada recunoaşterii acestora de către statul român
- -adeverinţă privind sporurile şi adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în situația în care acestea nu au fost înregistrate în carnetul de muncă, dacă este cazul
- -adeverinţă privind condiţiile de muncă speciale și/sau deosebite, în situația în care acestea nu au fost înregistrate în carnetul de muncă, dacă este cazul
- -procură specială pentru mandatar, dacă este cazul (pentru cetăţenii străini şi/sau români cu domiciliul în străinătate există posibilitatea emiterii unei procuri speciale, valabilă pentru o perioadă de 18 luni, prin care să fie desemnată, în calitate de mandatar, o persoană care urmează a efectua, în numele titularului, toate operaţiunile legate de stabilirea dreptului la pensie si încasarea pensiei cuvenite.
Cererea de pensionare și întreg dosarul se depune începând cu data la care persoana îndeplinește aceste condiții la Casa Teritorială de pensii pe a cărei rază domiciliază persoana.
Acte necesare pensie de văduvie
Pensia de văduvie se acordă persoanelor a căror soț/soție a decedat. Pentru a beneficia de această pensie, persoana trebuie să îndeplinească anumite criterii, printre care:
- La data decesului, soțul/soția decedat/ă trebuie să fi avut calitatea de pensionar în sistemul public de pensii
- Soțul/soția supraviețuitor trebuie să fie pensionar din sistemul public și să aibă vârsta de pensionare
- Să nu beneficieze de pensie din alte sisteme neintegrate sistemului public
- Nu s-a căsătorit după decesul soțului
- Durata căsătoriei cu soțul decedat a fost de cel puțin 10 ani
- Are domiciliul în România
- Nu are calitatea de asigurat obligatoriu al sistemului de pensii
- Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș/văduvie pe tot timpul vieții, de la împlinirea vârstei de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin 15 ani.
Dar trebuie să știi că soțul supraviețuitor beneficiar de pensie nu are voie să realizeze venituri lunare din activități profesionale mai mare de 45% din câștigul salarial mediu brut.
Ai nevoie de următoarele acte:
- -Cerere tip pentru înscrierea la pensie de urmaș
- -Carnetul de muncă în original și copie
- -Carnetul de asigurări sociale pentru agricultori în original și copie
- -Alte acte privind vechimea în muncă sau serviciu
- -Livretul militar original și copie, dacă e cazul
- -Diploma de absolvire a învățământului universitar în original sau copie (și adeverință din care să rezulte perioada studiilor și faptul că au fost urmate la zi)
- -Adeverință privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau contractul colectiv/individual de muncă în original
- -Adeverință pentru condiții de muncă deosebite, speciale, etc. în original, dacă e cazul
- -Adeverință care să ateste perioadele de activitate realizate după data de 1 ianuarie 2011, în original
- -Actele de stare civilă ale urmașilor, original și copie
- -Adeverință de studii în cazul urmașilor copii de peste 16 ani, în original
- -Actul doveditor al cauzei decesului (cu excepția în care susținătorul decedat era pensionar) – copie
- -Copie FIAM pentru decesul cauzat de muncă
- -Copie BP2 și copie certificat medical constatator al decesului (dacă a fost cauzat de o boală profesională)
Acte necesare pentru pensie de boală
Pensia de boală sau pensia de invaliditate intervine când o persoană nu mai are capacitatea fizică de a munci, din cauza unei afecțiuni.
Persoanele care pot beneficia de o astfel de pensie sunt cele care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă din cauza accidentelor de muncă și bolilor profesionale, neoplaziilor, schizofreniei sau SIDA ori a bolilor obișnuite și accidentelor care nu au legătură cu munca.
Invaliditatea poate fi de trei grade. Cea de gradul I este pierderea totală a capacității de muncă și autoîngrijire, necesitând asistență permanentă din partea unei alte persoane.
Invaliditatea de gradul II este pierderea totală a capacității de muncă, dar păstrarea capacității de autoîngrijire.
Invaliditatea de gradul III se referă la pierderea a cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, persoana având capacitatea de presta o activitate profesionale pentru măcar jumătate din timpul normal de muncă.
Încadrarea în grad de invaliditate și evaluarea capacității de muncă se face la cerere de către medicul expert al asigurărilor sociale.
Documente necesare pentru dosarul privind pensia de boală sau invaliditate:
- -Cerere pentru înscrierea la pensie de invaliditate
- -Carnetul de muncă în original și copie
- -Carnetul de muncă pentru membrii CAP în original și copie
- -Carnetul de asigurări sociale pentru agricultor, în original și copie
- -Alte acte privind vechimea în muncă
- -Acte de stare civilă: certificat de naștere, certificat de căsătorie, buletin în original și copie
- -Livretul militar original și copie
- -Diploma de absolvire a învățământului universitar, original și copie, și adeverință privind durata studiilor și faptul că au fost urmate la zi
- -Dovada echivalării de statul român a cursurilor unor instituții de învățământ universitar din străinătate
- -Adeverință privind sporurile reglementate prin lege sau prin contract de muncă individual sau colectiv în original
- -Adeverință privind încadrarea activității în fostele grupe I și/sau II de muncă în condiții speciale sau deosebite, dacă e cazul
- -Procura specială pentru mandatar, original și copie (dacă e cazul)
- -Decizia medicală asupra capacității de muncă, în original
- -Adeverința din care să rezulte data încetării plății indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă/ copie după ultimul certificat de concediu medical, sau adeverința încetării calității de asigurat, în original
- -Copie după formulare pentru înregistrarea accidentului de muncă, dacă e cazul.
Pensia de invaliditate se acordă persoanelor care nu au împlinit vârsta standard de pensionare, dar care și-au pierdut total sau jumătate din capacitatea de muncă și care au realizat stagiu de cotizare.
Dosarul se depune la Casa teritorială de pensii din raza de domiciliu al solicitantului.
Pentru încadrarea în grad de invaliditate ai nevoie de:
- -Cerere
- -Act de identitate
- -Documente medicale cu afecțiunile prezentate și diagnostic
- -Adeverință de la angajator cu numărul de zile de concediu medical din ultimul/ultimii doi ani
- -Document privind cauza invalidității
- -Documentul care să ateste data ivirii invalidității
Pentru evaluarea capacităţii de muncă, dosarul se depune la cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă din cadrul casei teritoriale de pensii competente, în funcţie de domiciliul solicitantului.
Dosar pentru pensia anticipată
Pensia anticipată se acordă cu cel mult cinci ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare cu cel puțin 8 ani mai mare decât stagiul complet de cotizare.
Ai nevoie de următoarele acte:
- -cerere pentru înscrierea la pensie anticipată
- -carnetul de muncă (original şi copie);
- -carnetul de muncă pentru membrii CAP (original și copie);
- -carnetul de asigurări sociale pentru agricultori (original și copie);
- -alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă realizată;
- -actele de stare civilă: buletin de identitate sau carte de identitate, certificat de naştere şi de căsătorie, original şi copie;
- -livretul militar (original şi copie);
- -diploma de absolvire a învăţământului universitar (original şi copie) şi adeverinţa din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi;
- -dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate;
- -adeverinţă privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original
- -adeverinţă privind încadrarea activităţii în fostele grupe I şi/sau II de muncă, în condiţii deosebite și speciale, în original
- -procura specială pentru mandatar, original şi copie;
- -dovada încetării calităţii de asigurat în cazul înscrierii la pensie anticipată pentru persoanele care, la data solicitării, nu mai au calitatea de asigurat (original), cu excepția celor care, potrivit legii, au dreptul să cumuleze veniturile aferente acestei categorii de pensii cu alte venituri;
- -alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie.
Acte necesare pentru pensia minimă garantată
Pensia minimă socială garantă este de 1.125 de lei. Condițiile pentru a beneficia de această pensie sunt:
- -Persoana să aibă calitatea de pensionar al sistemului public de pensii
- -Să aibă domiciliul în România
- -Nivel cuantumului pensiei aflat în plată sau cuvenit să fie sub 1.000 de lei.
Această pensie se calculează din oficiu, nefiind nevoie de depunerea unor acte sau a unui dosar. Casele Teritoriale de Pensii determină din oficiu această indemnizație socială pentru pensionari.
