Ultimul sat dintre cele vechi ale comunei, anume Bivolari (numele arată ocupația locuitorilor, aceea de a crește bivoli, pentru comercializare, n. ns.), este menționat prima dată într-un uric din 1 septembrie 1579, prin care Petru Șchiopul voievod îl miluiește pe Gavriil al doilea vistier cu „o seliște anume Biolare, în ținutul Dorohoiului, care această seliște … a fost a noastră dreaptă domnească, ascultătoare de târgul nostru, al Ștefăneștilor. Însă de la tătari a rămas seliște și nu era într-însa nici un suflet de om, ci a fost tot fără oameni”. „Dania” este, de fapt, o vânzare deghizată, domnul primind în schimb „un cal bun, în preț de 6000 de aspri”.Doi ani mai târziu, la 28 octombrie 1581, Iancu sasul voievod întărește seliștea lui Gavril, fost pârcălab de Hotin, pentru „ca să-și așeze acolo sat”. La 20 iunie 1587, Gavrilaș pisar răscumpără, în fața lui Petru Șchiopul, „jumătate de seliște, anume Bivolarele”, de la ținutul Dorohoi, dându-i lui Mihăilă diac 40 de taleri și un cal prețuit la o mie de aspri, adică exact ce primise el de la Mihăilă când îi vânduse acea jumătate de sat. În 1774, toate ce le patru sate, Brăteni, Dobârceni, Șișmănești și Bivolari, se aflau la ocolul Bașeului, de la ținutul Dorohoi. La 24 noiembrie 1780, Constantin Moruzi voievod poruncește veliților boieri să judece pricina de hotar dintre dintre medelnicereasa Paraschiva Sturza, proprietara moșiei Dolniceni și stolnicul Sandu Ilie, proprietarul Brătenilor învecinați. În 1803, Brătenii de la ocolul Prutului, ținutul Hârlău, aparțineau familiei Jora, paharniceasa Maria Joroaia având acolo 40 de birnici, dintre care opt erau scutelnici ai săi. La același ocol se aflau satul Șișmănești, cu 83 de birnici, al banului Iordachi Cananău și Dobârcenii lui Vasile Stamati, cu 64 de birnici, satul Bivolari nefiind menționat. În 1816, singurul menționat este satul Brăteni, aflat la ocolul Bașeului, de la Dorohoi. În sfârșit, la 1835 Brătenii, Cișmăneștii și Dobârcenii făceau parte din ocolul Jijiei, de la ținutul Botoșani, tot acolo fiind și Odaia Bivolariul, toate trecând în 1838 la ocolul Ștefănești. Numele de „Odaie” folosit pentru Bivolari, indicând un adăpost vremelnic din camp, indică faptul că așezarea se risipise. În 1864, la aplicarea reformei rurale, satul Brăteni era și reședință de comună, moșia aparținându-i lui Gh. Cantemir. Din comuna Dobârceni făceau parte satele Dobârceni și Cișmănești, Bivolarii nefiind pomeniți, probabil pentru că încă nu se refăcuseră ca sat. Toate aceste sate erau la plasa Ștefănești, județul Botoșani.
Prof. Dr. Daniel BOTEZATU