Caz incredibil înregistrat în județ, unde două femei au încheiat peste 150 de contracte de credit în numele unor persoane, fără ca acestea din urmă să știe ce se întâmplă. Sumele astfel obținute erau împărțite frățește.
Prejudiciul total depășește în prezent 400.000 de lei, adică peste 80.000 de euro. Acuzate de înșelăciune și uz de fals, respectiv complicitate la înșelăciune și fals în înscrisuri sub semnătură privată, cele două femei au fost condamnate în primă instanță la închisoare cu suspendare sub supraveghere. În plus, ele vor trebui să restituie întreaga sumă. Pronunțată de Judecătoria Botoșani, sentința nu este definitivă și a fost atacată cu apel. Prin urmare, procesul va continua la Curtea de Apel Suceava.
Începând cu anul 2013, Irina Florentina Aionițoaie a fost colaboratoare la IFN Provident Financial, iar din 2015 a fost angajată ca reprezentant vânzări. Principala sa atribuție era identificarea potențialilor clienți, întocmirea contractelor de credit, încasarea ratelor și aducerea la cunoștința clienților ofertele societății. Atunci când identifica un posibil client care dorea să împrumute o sumă de bani, ea era cea care se ocupa de întocmirea dosarului de creditare, care cuprinde cererea de creditare, contractul de creditare, cerere de gestionare opţională a creditului la domiciliul clientului, copie a actului de identitate a clientului, adeverinţă de venit sau cupon de pensie şi o copie de pe o factură de utilităţi unde clientul figura ca titular.
Femeia avea instalată o aplicație de aprobare credit pe telefonul de serviciu, unde introducea datele clientului și datele documentației depusă de către acesta cu ocazia solicitării creditului. După aproximativ 2 ore, primea pe același telefon un cod de aprobare a creditului, respectiv suma de bani care a fost aprobată clientului. După confirmarea de plată, ea lua legătura cu clientul, căruia îi înmâna suma aprobată.
Contract fals în valoare de 2.500 de lei
În cursul anului 2015, Irina Florentina Aionițoaie a cunoscut-o pe cea care avea să-i fie complice, Mihaela Carmen Tărnăuceanu, care avea deja un credit la Provident. Cea din urmă lucra ca şi broker de asigurări în cadrul unui PFA. Câteva luni mai târziu, având nevoie de bani, Tărnăuceanu i-a propus lui Aionițoaie să încheie în fals un contract de creditare de 2.500 de lei în numele soţului, fără acordul acestuia din urma, banii fiind încasaţi de femeie, ea fiind și cea care a semnat toate actele.
Ulterior, în cursul anului 2018, cele două femei au încheiat în fals mai multe contracte de credit în numele a diverse persoane fizice, fără ştiinţa acestora, însuşindu-şi sumele de bani obţinute în mod ilicit. Contractele au fost încheiate prin folosirea unor acte de identitate a diverse persoane fizice în posesia cărora au intrat în diverse modalităţi cele două inculpate, majoritatea acestora fiind ale unor titulari de poliţe de asigurare încheiate în cadrul serviciului de Tărnăuceanu sau ale unor rude ale acesteia.
Pe lângă utilizarea acestor acte de identitate, cele două femei au contrafăcut şi semnat în fals toate înscrisurile necesare contractului de credit. Astfel, facturile de utilități cu numele clientului titular al contractului de creditare erau falsificate de Tărnăuceanu.
Cum lucrau femeile
Modalitatea de lucru era destul de laborioasă. Astfel, facturile originale de furnizare a unor servicii, emise pe numele ei, erau scanate și modificate mai apoi prin înserarea numelor persoanelor pentru care au fost încheiate contractele fictive şi modificarea adresei de pe facturile originale, falsurile fiind editate mai apoi cu ajutorul unui soft preinstalat al scannerului. Adeverințele de venit în alb erau puse la dispoziție de Aionițoaie, iar Tărnăuceanu era cea care le completa în numele persoanelor pentru care erau încheiate contractele fictive. În unele situații au existat adeverințe de venit autentice, iar Târnăuceanu a decupat ștampila societăților de pe acestea şi a aplicat-o pe adeverința în alb, efectuând copii xerox şi utilizând copia respectivă la încheierea contractului. În alte situații, Tărnăuceanu a obținut ștampila societăților de pe contractele de asigurări pe care le încheia pentru aceste societăți, utilizându-le la falsificarea adeverinţelor de venit.
Cupoane de pensie falsificate
Dacă era vorba de pensionari, cuponul de pensie era falsificat tot de Tărnăuceanu, lipind pe un cupon autentic o bandă de hârtie albă cu datele persoanelor pentru care încheia contractul de credit în locul datelor completate de casa județeană de pensii pe cel autentic, după care îl scana și modifica umbrele ce apăreau pentru a părea cât mai autentic. După ce finaliza falsul, îl trimitea lui Aionițoaie pe e-mail, aceasta îl imprima la diferite centre de imprimare color, îl decupa, apoi îl trimitea mai departe către Provident, pe adresa de email. În câteva situații de imprimarea cupoanelor color s-a ocupat tot Tărnăuceanu.
Cererea de creditare era completată de Aionițoaie, iar Tărnăuceanu completa la rubricile ce conțineau numele și prenumele clientului şi semna în numele acestuia. La fel se întâmpla și în cazul contractului de credit, dar și pentru cererea de prestare a serviciului opțional de gestionare la domiciliu a clientului. Asta pentru ca pe înscrisuri să apară două tipuri de scris pentru a da o notă de autenticitate.
Faptă recunoscută
La început, cele două femei au întocmit mai multe credite pe numele rudelor, apoi pentru alte persoane, iar ulterior au fost întocmite alte contracte de creditare pe numele acelorași persoane. Sumele de bani obţinute astfel au fost împărțite în mod egal între cele două femei. Pentru o perioadă de timp, ele au achitat o parte din ratele săptămânale, însă după o anumită perioadă nu au mai putut face acest lucru întrucât sumele pe care trebuiau să le achite drept rate au început să crească. Așa se face că la începutul lunii august 2018 mai mulţi titulari ai contractelor de credit şi reprezentanţii Provident au aflat despre întocmirea în fals a contractelor. Ba mai mult, cei de la IFN au efectuat verificări, iar cu ocazia audierii Aionițoaie a recunoscut faptele comise, ulterior fiindu-i desfăcut contractul de muncă.
Percheziții domiciliare
Cazul a ajuns în atenția Poliției și au fost efectuate percheziţii domiciliare la locuințele celor două suspecte. Cu această ocazie, au fost identificate mai multe înscrisuri – fotocopii ale unor acte de identitate, facturi utilităţi, liste cu titularii contractelor falsificate, ștampile utilizate la întocmirea adeverințelor de venit – care au confirmat comiterea faptelor.
De asemenea, au fost efectuate percheziții informatice asupra telefoanelor mobile ridicate de la suspecte, fiind identificate probe suplimentare cu privire la faptele cercetate – fotografii cu acte de identitate, mesaje text schimbate între inculpate. Audiate în cursul urmăririi penale, femeile au recunoscut comiterea faptelor, colaborând cu organele de cercetare penală. În plus, constatările criminalistice grafologice au confirmat falsurile. Prejudiciul inițial a fost stabilit la 457.846,39 lei, aici fiind incluse creditele, dar și dobânzile neachitate. Ulterior, cele două suspecte au restituit 36.371,77 lei, rămânând de achitat un prejudiciu de 421.474,62 lei.
Investigații făcute de polițiști
Investigațiile au durat până în toamna lui 2021, când Irina Florentina Aionițoaie și Mihaela Carmen Tărnăuceanu au fost trmise în judecată. Când au ajuns în faţa instanței, cele două botoșănence au recunoscut comiterea faptelor și au solicitat ca judecarea cauzei să se facă în baza probatoriului administrat în cursul urmării penale.
Așa se explică de ce procesul de la instanța de fond s-a derulat destul de repede, iar pedepsele au fost închisoare cu suspendare. Astfel, Aionițoaie s-a ales cu o pedeapsă rezultantă de 2 (doi) ani şi 4 (patru) luni închisoare, iar Tărnăuceanu (n.r. – care ar fi falsificat în total 755 de înscrisuri), a primit o pedeapsă rezultantă de 2 (doi) ani închisoare. Cele două vor fi supuse unor termene de supraveghere, interval în care vor trebui să respecte o serie de măsuri și să îndeplinească mai multe obligații. Instanța le-a atras atenția că, în situația nerespectării, cu rea-credinţă, a măsurilor de supraveghere, în cazul neexecutării, cu rea-credinţă, a obligaţiilor impuse şi în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni pe parcursul termenului de supraveghere, consecinţa va fi executarea pedepsei în regim de detenţie.
