Pe lista monumentelor istorice din municipiul Botoşani figurează şi o clădire aflată pe Strada Mihail Kogălniceanu numărul 16, vizavi de Liceul cu Program Sportiv.
Casa a fost realizată în anul 1872 şi l-a avut ca proprietar pe un important membru al comunităţii armene, respectiv medicul Dionisie Goilav. Imobilul cu destinaţie de locuinţă surprinde printr-un stil arhitectonic eclectic, de şcoală franceză.
Potrivit lui Dănuţ Huţu, directorul Direcţiei pentru Cultură, faţada principală are intrarea printr-un balcon deschis cu grilaj din fier forjat. Ferestrele sunt înalte, având ancadramente cu motive geometrice şi florale. Sub acoperiş, de jur împrejur, este un brâu în zidărie cu motive geometrice. Clădirea a găzduit Corpul Gardienilor Publici.
La începutul secolului al XIX-lea, Goilavii au urmat cursurile unor renumite facultăţi din Apus şi revenind în ţară s-au afirmat ca jurişti, medici şi ofiţeri. Un alt membru al familiei, respectiv Jean Goilav, a construit o casă trecută de asemenea pe lista monumentelor, în apropierea Liceului Pedagogic. Folosit iniţial ca spaţiu de locuit, imobilul găzduieşte acum Centrul de copii şcolari „Sfântul Stelian”.
Potrivit istoricului Gheorghe Median, Goilavii au fost printre primii armeni botoşăneni chemaţi să conducă destinele oraşului. În anul 1820, domnitorul Mihai Suţu dă un hrisov prin care conducerea târgului Botoşanilor este încredinţată unei Case Obşteşti, având un număr de şase membri, dintre care, doi trebuiau să fie armeni.
În anul 1825 între cei doi reprezentanţi ai coloniei armene, alături de Garabet Bolfos, taxildar şi păstrător al arhivei se afla Ştefan Goilav, însărcinat cu funcţia de epitrop3. Eforia târgului, instituită în urma aplicării Regulamentului Organic, în anul 1832, care a înlocuit Casa Obştească, formată din cinci membri, avea să cuprindă şi etnici armeni, în anul 1835 reprezentantul comunităţii fiind Stefan Goilav iar în anul următor Gaşpar Goilav4.