Recensământul populației a arătat sporul mic al natalității, dar și mobilitatea populației. Prin urmare, el indică trendul pe care se află localitățile – unele în cădere liberă din cauza migrației populației, altele în creștere, dar o creștere falsă pe seama tot a migrației, însă de dincolo de Prut.
Un alt aspect indicat de recensământ este că localitățile de lângă marile orașe tind să se dezvolte, tot pe seama migrației, în sensul că oamenii nu mai agreează să locuiască în blocuri – în cutiile din beton de pe vremea comunismului – ci cumpără terenuri și își fac case în localitățile limitrofe de unde fac un fel de navetă către locul de muncă.
Din această categorie face parte comuna Mihai Eminescu. Cel puțin luând în calcul evoluția populației, comuna Mihai Eminescu poate deveni oraș, cu efectele următoare – dezvoltare urbană, dar impozite mai mari. Practic, la un eventual referendum pentru a se trece la oraș, oamenii vor trebui să decidă între cele două alternative. Practic, cea mai mare comună din județ este Mihai Eminescu care a crescut față de RPL 2011 cu 1.684 de persoane, de la 6.954 persoane în 2011 la 8.638 persoane în 2021.
Mai multe comune pe plus
După Recensământul Populației și Locuințelor, runda 2021 (RPL 2021), județul Botoșani iese în evidență la nivel național prin mai multe comune în care numărul locuitorilor a crescut foarte mult și aparent nejustificat. O explicație ar putea fi aceea că la referendum s-au folosit angajații din primării pentru completarea chestionarelor. Din dorința de a figura cu o populație mai mare, au fost completate chestionare și pentru moldoveni, deși aceștia stau fictiv în Botoșani (n.r. – ei au cerut cetățenie română, acte românești care implică domiciliu în România doar pentru a călători mai ușor în Europa).
Cei care au cetățenie română sunt asimilați cetățenilor comunitari, pe când cei din Republica Moldova, care au rămas cu cetățenia moldovenească sunt cetățeni extracomunitari și le trebuie vize, etc. Aici este vorba despre comunele Vârfu Câmpului și Ripiceni care sunt de aproximativ două ori mai populate decât la ultimul recensământ realizat în 2011. Astfel, potrivit datelor la Vârfu Câmpului sunt 7077 de locuitori față de 3.420 de locuitori în 2011. Iar Ripiceni are 3.794 de locuitori, în creștere evidentă față de 2011 când erau 1.917 locuitori.
Orașe depopulate peste tot în ţară
La nivel naţional, aproape 40 de oraşe au sub 5.000 de locuitori şi aproape 40 de municipii au sub 25.000, arată adevărul.ro. Legea 351/2001 stabileşte însă criterii şi mai importante pentru ca o localitate să fie oraş, nu doar numărul de locuitori, cum ar fi infrastructura educaţională şi sanitară, ori reţele de canalizare şi distribuţie a apei curente.
Și aici poate fi vorba de ceva artificial pentru că UE dorea un anumit raport între populația din urban și rural. Multe comune au devenit orașe în acest context. Un exemplu în acest sens este Ștefănești.
Ori faptul că administrațiile locale nu au făcut nimic în a dezvolta infrastructura, i-a nemulțumit pe localnici care s-au trezit în același condiții din mediul rural, dar cu impozite de oraș. De asemenea, cum s-au deschis și granițele, cei care căutau civilizația și un trai mai bun, venituri mai mari, etc, nu au avut la dispoziție decât plecarea în străinătate. Așa s-ar putea explica depopularea unor așa-zise orașe.