În acest weekend creștinii ortodocși sărbătoresc Învierea lui Iisus. Aceasta este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin ortodox și, alături de Săptămâna Patimilor, este încărcată de profunde semnificații religioase.
Săptămâna Patimilor, Săptămâna Mare sau Săptămâna Neagră este perioada premergătoare Învierii și este destinată rememorării drumului pe care l-a parcurs Iisus spre mântuirea omului și învingerea morții.
La români, acestor zile le sunt atribuite numeroase tradiții, care încep din Duminica Floriilor și se întind până de Paște. Săptămâna Patimilor este ultima, dar și cea mai aspră din postul de 40 de zile. Mulți enoriași încearcă să țină post negru în unele zile ale acestei săptămâni, încredințați că Dumnezeu îi va binecuvânta cu sănătate, îi va feri de boli și îi va ajuta pentru tot restul anului.
De duminică până vineri se săvârșesc, seara, slujbele Deniilor, care prin conținutul și caracterul lor evidențiază momentele dramatice legate de Patimile lui Iisus Hristos. În cadrul lor se citesc Evangheliile care aduc în atenție cele din urmă învățături ale Domnului. Miercurea Mare amintește de păcătoasa desfrânată, care însă, ungându-L pe Hristos cu mir, devine mironosiță. Tot atunci, Iuda l-a vândut pe Domnul Iisus Hristos pentru treizeci de arginți, gestul său făcând ca ziua de miercuri să fie declarată zi de post, alături de ziua de vineri, când a fost răstignit Iisus.
Românii au tradiții pentru fiecare zi a săptămânii care precede Paștele, pregătindu-se din toate punctele de vedere pentru marea sărbătoare.
Lunea din Săptămâna Patimilor este destinată curățeniei
În această zi curțile se mătură, se scot gunoaiele, gardurile se repară și se face curat la animale. De asemenea, se scoate totul din casă la aerisit, se repară şi se văruiesc casele, iar mobilierul se spală și repară. Totul trebuie să strălucească de curățenie.
Marți este ultima zi pentru muncile câmpului
În această zi, se fac treburile grele pe lângă casă, se spală geamurile, se aspiră. Potrivit tradiției, marţea din Săptămâna Neagră este ultima zi când se mai face muncă la câmp, când se spală şi se face curăţenie generală în gospodării. În Marţea Mare, candela trebuie să ardă toată ziua.
Miercuri este menită mai ales rugăciunii
În ziua de miercuri a fost vândut Iisus, iar tradiția creștină recomandă post, rugăciune și spovedanie. Alături de acestea, iertarea semenilor este foarte importantă în pregătirea spirituală pentru Sfintele Paști, iar Miercurea Mare este destinată activităților de introspecție. De asemenea, este ultima zi în care se mai poate spăla, de joi fiind interzis.
Tradițiile din Joia Mare
Oţetul şi urzicile sunt alimentele interzise în această zi, chiar și pentru cei care nu țin postul efectiv. Se spune că, atunci când era răstignit pe cruce, Iisus a fost bătut cu urzici și stropit cu oţet. Mai mult, atunci când ar fi cerut câteva picături de apă, Mântuitorului i s-a oferit tot oţet. De aici şi obiceiul popular, care exclude cele două alimente de pe lista mâncărurilor recomandate în ultima săptămână de post. După tradiție, joi, gospodinele vopsesc ouăle în roșu, culoarea semnificând Sângele lui Iisus care a curs pentru mântuirea omenirii. În schimb, este interzis spălatul, atât la mână, cât și la mașină.
Vinerea seacă și obiceiurile specifice
Este zi de post negru, nu se mănâncă și nu se bea nimic. Potrivit tradiției, nici nu se coace, sâmbătă fiind ziua destinată acestei activități. Seara se merge la biserică pentru a participa la slujba Prohodului Domnului, slujba înmormântării Domnului Iisus Hristos.
Sâmbătă se fac ultimele pregătiri
De obicei, în această zi se sacrifică mielul, care este simbolul lui Iisus în tradiția creștină. Atunci când Iisus a murit pe cruce pentru mântuirea lumii ca un miel nevinovat, a fost numit „Mielul lui Dumnezeu”, simbolizând sacrificiul său desăvârșit. În Sâmbăta Mare, se pregătesc preparatele pentru masa de Paște și se fac ultimele retușuri prin casă.
Obiceiuri numeroase pentru ziua de Paște
Se spune că de Paște este indicat ca fiecare om să fie îmbrăcat cu o haină nou, simbol al purificării. Coşul de bunătăţi care se duce la sfinţit la biserică este pregătit strict după cele transmise din moşi-strămoşi. În el sunt aşezate, alături de bucate, seminţe de mac, sare, zahăr, făină, ceapă şi usturoi, simbolurii ale bucuriei de peste an. Deasupra acestora se aşează pasca, bani și ouăle roşii.
Nu este bine ca de Înviere să se doarmă, fiindcă restul anului va aduce somnolenţă, ghinion sau recolte slabe. Pasca este cea care a dat numele sărbătorii și primul aliment care trebuie consumat în ziua de Paște. Este un cozonac în formă rotundă, semnificând bolta cerească si promisiunea învierii si a vieții veșnice. Dulceața aluatului sugerează împlinirea sufletească ce urmează strădaniei din post. Apoi masa de Paşte trebuie să înceapă cu un ou roșu, existând credinţa că astfel trupul va fi sănătos întreg anul, apoi este recomandat spre consum peştele pentru a fi sprinten precum acesta, urmând preparatele din pasăre pentru a fi uşor ca aceasta.
