Luni, 3 aprilie, comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, și comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, s-au aflat la Iași unde, alături de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel-Ioan Boloș, și ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marius Budăi, au participat la lansarea
Politicii de Coeziune 2021-2027.
Reprezentanții Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei (MDM), prezenți la eveniment, au observat din cifrele făcute publice de guvern, chiar de la lansarea Programelor operaționale regionale, unde ministrul botoșănean Budăi și-a început cuvântarea cu „dragii mei moldoveni”, că regiunea Nord-Est, primește, ca de obicei, cei mai puțini bani. Valorile calculate de specialiștii MDM au la bază situația demografică conformă RPL 2021.
Reprezentanții MDM au transmis oficialilor europeni un apel prin care cer condiționarea acordării fondurilor europene pentru România de implementarea unor politici de dezvoltare regională care să vizeze reducerea disparităților economice dintre regiuni.
Prezentăm în continuare conținutul apelului împreună cu graficele realizate de MDM și incluse în documentul înmânat comisarilor europeni.
Programele europene măresc decalajele dintre regiunile României
„În atenția,
Doamnei Elisa Ferreira, Comisar european pentru coeziune și reforme,
Domnului Nicolas Schmit, Comisar european pentru locuri de muncă și drepturi sociale,
Domnului Ioan-Marcel Boloș, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene,
Domnului Marius-Constantin Budăi, Ministrul Muncii și Protecției Sociale
Prin politicile de coeziune teritorială, UE susține dezvoltarea economică echilibrată și durabilă, având ca obiectiv primordial reducerea disparităților economice şi sociale dintre diferitele regiuni ale UE.
În ultimii ani, politica de dezvoltare regională a UE s-a concentrat tot mai mult pe abordarea inegalităților economice și sociale între diferitele regiuni ale UE, în special în contextul crizei economice globale.
În pofida recomandărilor, încă de la intrarea ţării noatre în UE (2007), prin gestionarea defectuoasă a fondurilor europene, Guvernele României nu numai că nu au atenuat disparităţile economice regionale, ci le-au mărit.
Înseşi programele europene de finanțare, menite să diminueze inegalităţile interregionale, au devenit o sursă principală de creştere a ecarturilor de dezvoltare între regiuni. PIB/loc al Regiunii de dezvoltare Nord-Est, cea mai săracă regiune a României, a involuat de la 64% din media României, în 2007, la doar 61%, în 2021.
Fondurile europene absorbite în tot acest timp au fost distribuite fără a se ține cont de dezechilibrele teritoriale existente, fără a fi subsumate unei politici care să aibă ca finalitate dezvoltarea armonioasă a României, așa cum au făcut alte țări (vezi Italia sau Polonia, care au avut capitole speciale de finanțare pentru zonele mai puțin favorizate economic).
La acest moment, între regiunile de dezvoltare ale României avem următoarea situație:
Produsul Intern Brut (PIB)per capita: Bucureşti-Ilfov şi Regiunile de dezvoltare din partea de vest a României au cele mai mari PIB-uri per capita, iar regiunile din partea de nord-est și sud-est au cele mai mici.
De exemplu, în 2021, PIB-ul per capita a fost de aproximativ 29.000 euro în Regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov şi 13 600 euro în Regiunea de dezvoltare Vest, comparativ cu aproximativ 7700 euro în Regiunea de dezvoltare Nord-Est.
În consecință, regiunea de dezvoltare Nord-Est a suferit o depopulare majoră – aproximativ 20 la sută dintre locuitori au emigrat, față de o medie națională de 10 la sută.
Nivelul șomajului: Regiunile din partea de nord-est și sud-est a României au cele mai mari rate ale șomajului, în timp ce regiunile din partea de vest și nord-vest au cele mai mici rate ale șomajului. De exemplu, în 2020, rata șomajului a fost de 4,8% în regiunea Vest, comparativ cu 11,8% în regiunea Nord-Est.
Accesul la serviciile de sănătate: județele din partea de nord-est a României, ca de altfel întreaga regiune istorică Moldova, au cele mai mici rate ale accesului la servicii de sănătate și cele mai slabe rezultate în ceea ce privește sănătatea populației, în timp ce regiunile din partea de vest și nord-vest au cele mai mari rate ale accesului la servicii de sănătate și cele mai bune rezultate în ceea ce privește sănătatea populației.
Acest dezechilibru major ce are ca victimă principală regiunea de Nord-Est are mai multe surse:
- lipsa infrastructurii majore in regiune
- lipsa unei legături de transport cu Centrul Europei
- lipsa unei politici guvernamentale de sprijinire a dezvoltării regiunii.
Putem vedea in exemplele de mai jos alocările defectuoase de fonduri europene cu care Guvernul României nu numai că nu anulează diferențele de dezvoltare, dar indicatorii statistici ne arată că aceste diferențe chiar au crescut.
Doamnă/Domnule,
Prin urmare, facem un apel prin intermediul Dvs. ca UE să condiționeze acordarea fondurilor europene pentru România de implementarea unor politici de dezvoltare regională care să vizeze reducerea disparităților economice dintre regiuni.
Acest lucru se poate face prin:
- Monitorizarea și evaluarea politicilor guvernamentale: Comisia Europeană poate monitoriza și evalua politicile guvernului român în ceea ce privește dezvoltarea regională și poate face recomandări specifice pentru a îmbunătăți performanța guvernului în acest domeniu. De asemenea, Comisia poate lansa proceduri de infringement împotriva României dacă se constată că guvernul nu respectă normele și reglementările UE în materie de dezvoltare regională.
- Dialogul politic: UE poate utiliza dialogul politic cu autoritățile române pentru a sublinia importanța dezvoltării regionale și a reducerii disparităților economice dintre regiuni. Dialogul politic poate fi utilizat pentru a discuta politicile și prioritățile de dezvoltare regională, precum și pentru a încuraja guvernul să implementeze reforme și măsuri specifice în acest sens.
- Schimbul de bune practici: UE poate promova schimbul de bune practici între regiunile UE și România pentru a ajuta la identificarea celor mai bune politici și practici de dezvoltare regională. Astfel, România poate învăța de la experiența altor state membre UE în ceea ce privește dezvoltarea regională și reducerea disparităților economice.
În concluzie, UE poate utiliza o serie de instrumente pentru a influența politicile guvernului român și a-l forța să implementeze politici de dezvoltare regională care să vizeze reducerea disparităților economice dintre regiuni.
Solicităm prin acest apel implicarea structurilor UE pentru a rezolva o gravă problemă a României și anume decalajul majore de dezvoltare dintre regiuni, posibil declanșator de fenomene sociale sau politice ce ar putea perturba parcursul european al țării noastre.”
MIȘCAREA PENTRU DEZVOLTAREA MOLDOVEI,
3.04.2023
