Începând cu 2021, produsele alimentare au început să se scumpească accelerat, iar procesul continuă și în martie 2023. Unele produse de bază au ajuns să coste mai mult decât dublu față de acum doi ani, iar spirala inflaționistă nu pare să se oprească.
Întrucât indicele prețurilor comunicat de autorități este format și din produse scumpe, cumpărate rar sau foarte rar, inclusiv locuințe sau automobile, pentru ultimul an indicele de creștere a prețurilor a fost stabilit la 24%. În mod normal se calculează un indice de creștere și pentru produse alimentare, însă acesta e mai greu de găsit în statisticile guvernamentale.
La finele anului trecut, Institutul Naţional de Statistică (INS) informa că rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (ianuarie 2022 – decembrie 2022) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie 2021 – decembrie 2021) este 13,8%.
Cu toate acestea, scumpirile alimentare erau uriașe. În intervalul martie 2021- martie 2022, gazele naturale se scumpiseră cu 47%, iar combustibilul cu 35%, zahărul cu 62%, untul cu 45%, cartofii 36%, mălaiul 25%, făina de grâu 22%. Carnea de porc și ouăle au suferit creșteri de prețuri asemănătoare.
Creșterea ratei medii raportată de INS era temperată de o scumpire mai mică la produse nealimentare, de 14,95% în 2022 față de 2021, serviciile scumpindu-se cu aproximativ 10%. Cele mai mari creșteri de prețuri erau în domeniul energiei, aproximativ 40%, în acea perioadă.
Inflaţia a început să se simtă încă din primăvara lui 2022
Încă din primăvara lui 2022, inflația a început să se simtă în România mai drastic, prin majorări de prețuri mult mai ample decât în statisticile oficiale sau prognozele economiștilor. Scumpirile erau întinse pe întreaga gamă a nevoilor, în special din cauza scumpirilor la carburanți și energie, iar, deși rata oficială a inflației din România era de 15%, impactul real al creșterii prețurilor era resimțit de populație semnificativ mai puternic.
Printre explicațiile furnizate de guvernanți la acea dată erau efectele economice ale crizei Covid-19, care se manifestau nu doar în România, ci în toată lumea. Majoritatea covârșitoare a banilor câștigați de oameni se duceau doar pentru alimente și plata facturilor.
Majorări trecute sub tăcere
După încheierea anului 2021, scumpirile din perioada respectivă au fost șterse cu buretele și au apărut statistici noi, pentru perioada 2022-2023, fără să se mai amintească de scumpirile anterioare.
În 2022 am avut de-a face cu scumpiri în lanț, la alimente de bază, energie și combustibil, cauza principală avansată fiind invazia Rusiei în Ucraina. Au fost și multe episoade de panică, populația fiind bombardată cu mesaje false de penurie a diverse produse sau scumpiri iminente, fapt ce a creat cozi și crearea de stocuri pentru produse ca ulei, benzină și motorină, făină.
Practic, a doua creștere majoră de prețuri a început cu februarie 2022, creșterea lunară fiind în medie de 5%, la produsele alimentare de bază, cel puțin.
Se schimbă şi obiceiurile de consum
În cazul în care comparăm martie 2023 cu martie 2022, avem de-a face din nou cu scumpiri uriașe, în medie 63% la zahăr, unt 47%, lactatele scumpindu-se cam cu același procent, făină 31%, cartofi 35%, ulei 34%. Prețurile la gaze au crescut cu 28%, respectiv 21% la energie electrică, iar inflația era calculată ca fiind 16%.
Prețurile tot mai mari la alimente au determinat schimbări în obiceiurile de consum ale românilor, care au redus bugetul alocat pentru asta, potrivit declarațiilor retailerilor din piață.
Pe lângă alimente, 2023 a venit și cu creșteri semnificative de preț la RCA, creșteri de accize la țigări, alcool și alte băuturi, deci și aici produse mai scumpe.
Războiul din Ucraina și scumpirile la energie au fost arătate cu degetul pentru sarabanda aceasta a scumpirilor din ultimul an. Însă experții din economie, managerii și producătorii spun că există și alte motive, printre care incertitudinea la guvernare, teama, ineficiența și, evident, specularea unor oportunități aduse de criză.
Însă, ca efect al scăderii consumului și a puterii de cumpărare, perioada de scumpiri s-ar putea încheia sau măcar domoli. Prețurile actuale duc la scăderea consumului, iar oamenii și firmele vor cumpăra tot mai puțin. Asta îi va obliga pe producători și comercianți să devină mai eficienți; fie să practice prețuri mai mici, fie să dispară de pe piață.
Un alt semn bun este faptul că piața de energie, influențată de războiul din Ucraina, începe să se stabilizeze. Mulți economiști spun că factorul psihologic nu trebuie neglijat în ritmul de majorare a prețurilor, iar o piață mai stabilă va duce la reducere a accelerării inflației în primul trimestru al anului 2023. Din păcate, faptele îi contrazic, deocamdată, inflația fiind în creștere 15,5% în februarie 2023, față de 15,1% în ianuarie.
Coşul zilnic costă tot mai mult
Evident, nici județul Botoșani nu a fost ocolit de sarabanda scumpirilor, iar în tabel aveți comparații între prețurile din martie 2022 și martie 2022 din câteva supermarketuri. Prețurile sunt în lei și sunt cele de la raft, fără perioade de prețuri promoționale sau discount-uri.
Este important de reținut însă că discutăm despre o perioadă în care prețurile la alimentele de bază s-au dublat sau mai mult în doar doi ani, detaliu ocolit oarecum de statisticile guvernamentale, care sunt prezentate astfel încât rata de creștere a prețurilor să fie cât mai scăzută, fiind luată în calcul doar rata anuală, fără a se ține cont de creșterile uriașe din doi ani consecutivi.
În această perioadă România a avut (și are) și o inflație record, iar postul Paștelui din 2023 este cel mai scump din ultimele decenii, fasolea, ceapa, urzicile sau cartofii fiind și cu 50% mai scumpe ca în anul precedent.
Cu o asemenea evoluție, este puțin probabil că inflația va scădea la un indice cu o sigură cifră cum se așteaptă economiștii, însă ce e mai îngrijorător e că românii au pierdut mai mult de un sfert din puterea de cumpărarea doar în doi ani, ceea ce este imens.
– Cătălin Moraru
