Institutul Naţional de Statistică a furnizat o serie de date cu privire la vârsta medie a locuitorilor din judeţele României. Potrivit acestora cel mai „tânăr” județ din România este Iași, unde vârsta medie a locuitorilor este de 39 de ani, iar cel mai „bătrân” este Teleorman, unde vârsta medie se apropie de 47 de ani.
La Botoşani vârsta medie a locuitorilor este de 41,5 ani.
Datele prelucrate de HotNews.ro, care a realizat o hartă interactivă, arată că, din punct de vedere al ponderii celor de 65+ ani în total populație, cel mai ”tânăr” judeţ este Ilfovul (seniorii reprezentând 13% din populație), iar cel mai bătrân rămâne Teleorman (peste un sfert din locuitori au peste 65 de ani). La Botoşani 71.394 persoane au peste 65 de ani, procendul din totalul populaţiei fiind de 18,17%.
Cu o speranță de viață tot mai mare, cu o natalitate în recul și o migrație netă negativă (emigrează mai mulți români decât intră imigranții), pe fondul pensionării apropiate a generației baby boomer, presiunile pe cheltuielile cu sănătatea, îngrijirea socială și pensii vor crește într-un ritm consistent. Există deja un decalaj de vârstă imens între județe.
Toate județele îmbătrânesc, fără excepție: atât cele cu un PIB/capita ridicat cât și cele mai sărace. Asistăm de asemenea la un fenomen interesant: deși intuiția spune că zonele mai bogate au o rată a decesului mai mică și tind să atragă lucrătorii mai tineri din alte județe iar zonele sărace au o natalitate mai mare și ar trebui să aibă o vârstă medie mai redusă, realitatea contrazice această prezumție.
Cum influenţează vârsta deciziile politice
De asemenea, îmbătrânirea populației împinge autoritățile locale, ale căror venituri depind de încasările din taxele și impozitele locale, să gestioneze cu dificultate presiunea fiscală asupra contribuabililor. Într-un județ foarte îmbătrânit cum e Teleormanul de pildă, nu poți crește taxele aplicate populației (majoritar pensionară) și ești nevoit să taxezi suplimentar puținele afaceri care au mai rezistat în zonă.
Iar de când vârsta a devenit un criteriu al opțiunilor politice (se știe că în majoritate, seniorii preferă soluții de stânga iar tinerii pe cele de dreapta), această divergență demografică devine esențială în alegerile care se apropie.
