Alt sat vechi al comunei este cel al Iureștilor. Prima sa mențiune documentară este din 5 aprilie 1598, când Lupul și frații săi, fiii lui Iurescu, vând lui Macri, mare vătaf al ținutului Iași, și soției acestuia, Nastea, „jumătate din satul Iurești, sub Cozancea”, pentru 80 de taleri de argint. Mai explicit este ispisocul de întărire din 20 martie 1600, prin care Ieremia Movilă întărește aceluiași Macri acea jumătate din Iurești, vândută de Lupul, fiul lui Iurescu paharnic și nepot al lui Văscan Iurescu, fiind invocat un uric de danie de la Ștefan voievod. Este clar că numele satului este dat de „bătrânul” acestei familii, Iurie, urmașii săi spunându-și Iurescu după numele întemeietorului și al satului. Nu credem, cum afirmă Pr. Neculai Șalaru, că acest Ștefan vodă, de la care familia avea uric de danie, este Ștefan cel Mare, pentru că mai jos, în același document, este menționat „Ștefan voevod cel Bătrân”, astfel fiind el consemnat în documentele medievale de după moartea sa, spre a-l deosebi de domnitorii cu același nume ce i-au urmat. Acest act este contestat, șapte ani mai târziu, Lupul Iurescu și frații și surorile sale pârând-o pe Nastea, cneaghina lui Macri, că ar stăpâni pe nedrept acea jumătate de sat, pe care ei nu au vândut-o. În urma judecății, la 26 aprilie 1607, Simion Movilă voievod decide că pâra urmașilor lui Iurescu e neîntemeiată. Până la urmă, în urma înrudirilor dintre ei, urmașii familiilor Iurescu și Macri devin răzeși pe moșia Iureștilor, cum arată actele din 8 iulie, 12 septembrie și 12 octombrie, toate din anul 1646. În primul dintre ele, Macrii căpitan și soția sa, Grăpina, dau nepoților lor, printre care Constantin, feciorul lui Necoară, fost logofăt și Tudosca, fata lui Ionașco Jora „giumătate de sat de Iurești, (…) ce sunt în ținutul Hârlăului. Din următoarele două documente reiese faptul că acest Constantin, care va cumpăra a treia parte din jumătate de sat de Iurești, de la Iurescul și nepoții săi, era în egală măsură nepot Iurescului, dar și lui Macri. Înrudirea celor două familii s-a făcut prin intermediul unei a treia familii boierești, Jora, Tudosca menționată în primul document devenind soția lui Constantin Macri pârcălab. La 1803, moșia Iurești era a banului Costache Lazu, iar cei 35 de locuitori birnici se îndeletniceau cu cărăușia. La 1816, numărul locuitorilor birnici scăzuse la 25, moșia era a serdarului Vasile Brăescu, acesta având și zece scutelnici.
Prof. dr. Daniel BOTEZATU
