Cercetările arheologice efectuate în perimetrul comunei au evidențiat vechi urme de locuire, așezări deschise, necropole, cu un inventar diversificat: piese de silex, fragmente ceramice, pandantive, monede, pahare de sticlă, fibule etc., acoperind o întindere temporală ce pleacă din eneoliticul dezvoltat, cultura Cucuteni, fazele A, A-B, B1, Hallstatt-ul târziu-La Tène timpuriu (cultura getică), epoca migrațiilor (cultura Sântana de Mureș-Cerneahov), perioada medievală timpurie (cultura Dridu, artefacte ale prezenței aici a neamurilor turanice, pecenegi sau uzi)), dar și cea târzie, toate descoperite în localitatea Todireni, în punctul Curtea Vechi, dar și în alte puncte din localitățile Gârbești, Cernești, Florești și Iurești. Satul reședință de comună este amintit documentar în mai multe forme apropiate: Toderești, Todireani, Todereni, Todereani, Todireni. Este clar că numele satului vine de la un întemeietor Toader, „bătrânul” satului, care l-a transmis urmașilor săi, de aici și sufixele –ești, – ani, -eni. Prima mențiune documentară a satului este din 4 ianuarie 1523, când urmașii lui Tabuci din Boian își împart ocinile și cumpărăturile. Cu acest prilej, pan Ivanco pisarul dă verilor săi, fiii și fiica lui Bârlă, „a treia parte de sat din Toderești, care sunt în zăpodie, la Jijia, în dreptul viilor lui Dragoș, care această a treia parte de sat a cumpărat-o el de la Sofiica, fiica lui Bogdan”. Termenul „zăpodie” arată că satul se afla pe un șes mai puțin adâncit față de vecinătățile sale, udat de Sitna sau de Jijia, pe una dintre înălțimile din jur aflându-se acele vii ale lui Dragoș.
Faptul că se menționează acum doar a treia parte din sat arată că vechimea acestuia este anterioară atestării documentare. Coroborând topicul „Viile lui Dragoș”, cu numele satului Gârbești, provenit de la un Gârbea întemeietor și cu faptul că Dragoș Viteazul, mare boier prezent în sfatul domnesc al lui Alexandru cel Bun, este identificat, pe baza a două documente din vremea lui Ștefan cel Mare, cu Dragoș Gârbea, presupunem că vechimea celor două sate coboară până în vremea lui Alexandru cel Bun (1400-1432), iar viile consemnate în actul de mai sus sunt ale acestui Dragoș, așa cum satul Gârbești îi poartă și astăzi numele. Urmașii lui Dragoș Viteazul, din primul act, sunt aceiași cu urmașii lui Dragoș Gârbea din al doilea document, adică Dragoș Viteazul și Dragoș Gârbea sunt aceeași persoană. În continuare, părți de sat își schimbă mereu proprietarii, în urma unor vânzări succesive, ajungându-se ca din proprietate țărănească să ajungă în stăpânirea unor mari familii boierești și chiar a unor domni. La 17 iunie 1591, Ionașco și fratele lui, Lupul, fiii Drăghinei, vând partea lor din satul „Todireani, pe Sitna, în ținutul Hârlăului”, lui Toader vistiernicel și fratelui său, Larie, pentru 400 de zloți tătărești. La 12 ianuarie 1629, Mărica, fata lui Crăciun vătaf, vinde „o parte de ocină din satul Todereani, partea tatălui ei, Crăciun vataf”, lui Pătrașco Udrea, fost vornic de Botoșani, pentru 60 de taleri de argint. De asemenea, Lupul Oiță, fiul lui Cucută șetrărel vinde altă parte din Todireni, loc de casă, tot lui Pătrașcu Udrea, pentru 30 de taleri de argint. Cine stăpânea alte părți de sat aflăm din actul domnesc dat de Moise Movilă voievod, la 9 ianuarie 1634, când domnul întărește zapis „pentru satul Todireni, ce este în ținutul Hârlău, pe pârâul Sitna” ieromonahului Siluan și verilor săi, printre care o anume Mândroaia, care arătaseră că actele lor de proprietate arseseră în incendiul ce mistuise casa ieromonahului. Câteva luni mai târziu, Mândroaia și feciorii ei din Todireni vând partea ei de ocină, a treia parte „din giumătate de un stelpu din Todireni” Andrecăi și feciorilor săi, pentru 30 de taleri bătuți. La 5 mai 1635, Vasile Lupu îi întărește fratelui său, Gavriil hatman cumpărătura sa „giumătate de sat de Todireni, ce iaste în ținutul Hârlăului, cu fânețe și pământuri”, pentru care acesta plătise 130 de taleri Măricăi, fata lui Zubco și altor rude ale sale. Cealaltă jumătate de sat, „den gios de Cernești, pe ambele maluri ale Sitnei”, va fi cumpărată, la 6 noiembrie 1655, de către Toader Jora sulger, pentru 250 de lei, dați vânzătorilor, Andrei Tarniță și alții, urmașii Mândrei. Toader Jora va cumpăra la 8 septembrie 1656 și a șasea parte din Todireni, de la nora călugărului Silion (Siluan, mai sus, n. ns.)și feciorii acesteia, pentru 150 de lei, documentul fiind dat chiar din Todireni!. La 8 septembrie 1656, Jora mai cumpără o a șasea parte din Todireni, de la Nacul Zberea de Cernești, pentru 100 de lei. Interesant este că înainte de a-i vinde lui Jora, Nacul îl întreabă pe marele vistier Ursachi, ginerele lui Gavriil hatman – fratele fostului domn, Vasile Lupu – , dacă nu vrea să cumpere, având drept de preemțiune, ca unul ce avea pământuri acolo, dar acesta nu oferă prețul solicitat. Și astăzi, legea spune că la vânzarea pământului au prioritate vecinii pământului și cei ce au arendat acel pământ!
Prof. Dr. Daniel BOTEZATU
