Datând din secolul al VIII-lea î. Hr., alfabetul grec își are originile în varianta simplificată a alfabetului fenician. Format din 24 de litere, este primul alfabet care are semne distincte pentru fiecare vocală și fiecare consoană. A inspirat, la rândul său, mai multe alfabete folosite în Europa și Asia Centrală, printre ele alfabetele latin și chirilic. Pe lângă funcția principală de reprezentare scrisă a limbii grecești, literele din acest alfabet sunt folosite în diferite domenii ale științei, simbolizând date care ni se par abstracte și complexe, ca o recunoaștere a faptului că grecii au fost pionieri în multe dintre științe. De asemenea, unele dintre aceste litere sunt folosite și în limbajul cotidian, dând naștere unor expresii uzuale, dar al căror înțeles originar puțini îl cunosc. „Alfa” („A”, „α”) este prima literă a alfabetului grecesc, corespondentul său în alfabetul nostru fiind literele „A, a”. Litera este frecvent folosită în științe precum fizica sau chimia. Astfel, vorbim de radioactivitate „alfa”, de particula „alfa”, de poziția „alfa”. În matematică, prin această literă se notează unghiurile. În zoologie, litera denumește individul dominant al unei haite de lupi sau de câini (masculul „alfa”). În română, franceză, engleză, germană etc., alpha compune numele alfabetului, alături de a doua literă din alfabetul grec, „beta”. Prin urmare, analfabet este cel care nu cunoaște nici litera alpha, nici pe beta. Urmat de ultima literă grecească, „oméga”, formează expresia „alpha și omèga”, însemnând „începutul și sfârșitul”. În Biblie, mai precis în „Noul Testament”, Iisus Hristos se prezintă astfel: „Eu sunt Alfa și Oméga, Cel dintâi și Cel de pe urmă, Începutul și Sfârșitul” („Apocalipsa”, 22:13). „Beta” („B, β”) este a doua literă din alfabetul grec, corespunzând literelor „B, b” din alfabetul nostru. Este folosită frecvent pentru a desemna al doilea element al unei serii, în timp ce alfa îl desemnează pe primul. În fizică, vorbim de radioactivitate beta, la fel cum există și radioactivitate alfa. În astronomie, steaua beta este a doua stea a unei constelații, iar în medicină un „beta-blocant” este un medicament utilizat în cardiologie pentru a inhiba receptorii beta (unul dintre cei mai uzuali beta-blocanți este propranololul). Într-un proces de producție, îndeosebi în domeniul informatic, versiunea beta este a doua versiune a unui produs, testată înainte de finalizare. De aici, expresia „testarea versiunii beta a software-ului”. „Gamma” („Γ, γ”) este a treia literă a alfabetului grec, corespunzând lui „G, g”. În fizică, expresia științifică „razele gamma” desemnează razele foarte pătrunzătoare emise de corpurile radioactive, în timp ce în astronomie „punctul gamma”, sau „punctul vernal”, este momentul în care soarele trece aparent peste Ecuator cu ocazia echinocțiului de primăvară. „Delta” („Δ, δ”) este a patra literă din alfabetul grec, corespunzându-I, la români, literele „D, d). Deoarece are formă triunghiulară, grecii au folosit litera pentru a desemna regiunea situată la gura Nilului („Delta Nilului). Această semnificație geografică s-a păstrat până astăzi, „delta” desemnând zona format din aluviunile aduse de ramurile unui râu sau fluviu la vărsarea sa în mare sau ocean (Delta Dunării, Delta râului Mississippi, Delta Gangelui, Delta Fluviului Galben etc.). În științe, semnul „Δ” este folosit pentru a descrie o diferență între două mărimi. Deltaplanul este numit astfel pentru că aripile sale au forma literei mari Delta, „Δ”.
Lup „mascul alpha” al haitei sale
Delta Nilului, numită de greci așa din cauza asemănării cu litera „Delta”
Prof. dr. Daniel BOTEZATU