La şase luni de când Rusia a invadat Ucraina, numărul refugiaţilor ucraineni care au tranzitat sau au fost cazaţi pe teritoriul judeţului Botoşani a ajuns la 75.827.
Este vorba despre cei care au intrat în judeţ prin cele două Puncte de trecere a Frontierei de la Stânca şi Rădăuţi Prut, dar acestora li se adaugă alte câteva mii, necontabilizate însă, care au intrat în România prin Punctul de Trecere a Frontierei de la Siret şi care au ajuns în judeţ fie pentru a fi cazaţi aici temporar, fie pentru că doreau să se întâlnească cu rudele care au ajuns aici.
„Cei mai mulţi au trecut frontiera în postura de pasageri ai unor autocare sau microbuze, care sunt în fapt curse regulate sau ocazionale dinspre Republica Moldova spre Cehia sau alte state din Uniunea Europeană”, a declarat Dorina Lupu, purtător de cuvânt în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă şi reprezentant al Centrului Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei (CJCCI).
Cei mai mulți refugiați au ajuns în județ în prima lună de război
Cei mai mulţi, adică 63.790, au tranzitat judeţul Botoşani în intervalul 24 februarie – 31 martie, adică imediat după declanşarea conflictului militar, când în judeţ s-au înregistrat şi cei mai mulţi refugiaţi cazaţi în centrele deschise în judeţ, media fiind de 300 de refugiaţi zilnic. După această perioadă, cifrele au scăzut la 3.199 refugiaţi în aprilie, 2.704 în luna mai, 2.296 în luna iunie şi 1.790 în luna iulie. Luna aceasta, în intervalul 1 august – 24 august, în judeţ au intrat alţi 2.048 de refugiaţi.
Reacţie cu încetinitorul a autorităţilor în primă instanţă
Primii ucraineni au ajuns în judeţ imediat după declanşarea războiului, pe 24 februarie a.c. doar că, în ciuda avertismentelor transmise pe toate canalele, care avertizau asupra unei invazii în Ucraina, autorităţile naţionale, dar şi cele din judeţ, au reacţionat destul de greu. De altfel, de la Bucureşti s-a transmis că situaţia va fi gestionată centralizat, în funcţie de evoluţia din teren.
Doar că planul autorităţilor nu a bătut deloc cu situaţia din teren. Asta pentru că primii refugiaţi au început să apară imediat după declanşarea invaziei. Astfel, mii de ucraineni au dorit să se salveze încercând să plece din ţară, punând presiune pe punctele de trecere a frontierei.
Asaltul cel mai mare a fost la Siret
Asaltul cel mai mare a fost la Siret, unde exista punct de trecere a frontierei direct între Ucraina şi România, iar mai apoi pe cele două puncte de trecere din judeţ, de la Rădăuţi Prut şi Stânca, refugiaţii străbătând în aceste ultime două cazuri şi o porţiune din Republica Moldova. Prin urmare, primii care au luat contact cu refugiaţii au fost poliţiştii de frontieră. În ajutorul lor au intervenit imediat voluntarii, cei de la asociaţii şi ONG-uri, care au venit imediat cu haine, pături, alimente şi medicamente.
Primele două zile ale crizei din Ucraina au fost gestionate extrem de prost de autorităţile române pentru că, deşi se vorbea de aproape o săptămână de pregătiri pe această linie, primii ucraineni care au ajuns în România au fost întâmpinaţi de oameni care nu le ştiau limba, nu existau translatori şi nu existau niciun fel de informaţii afişate la vedere, scrise în limb rusă sau ucraineană. Niciun număr de telefon de contact, nici o listă cu posibilele locaţii unde ar putea ajunge.
Societatea civilă, prima care a sărit în ajutor
În scurt timp. vămile s-au transformat într-un furnicar de oameni care doreau să ajute, oameni care făceau liste cu cei dispuşi să le ofere un pat cald şi un adăpost peste noapte, oameni care au venit din toată ţara şi şi-au pus la dispoziţie maşinile personale pentru a-i transporta pe refugiaţi acolo unde au nevoie. Autorităţile au început să se mobilizeze abia după ce voluntarii, copleşiţi de probleme, le-au reproşat că nu au făcut nimic.
De altfel, abia în 26 februarie s-au creat toate structurile care urmau să gestioneze valul de refugiaţi. Aşa se explică de ce inclusiv în documentele oficiale cifrele înregistrate fac trimitere la perioada 24 – 27 februarie a.c., când se menţionează că au intrat în judeţ prin cele două puncte de trecere a frontierei din judeţ 2.660 de refugiaţi. Vârful a fost însă în intervalul 3-4 martie, când în numai 24 de ore au venit în judeţ 2.790 de ucraineni, cifrele raportate la 24 de ore începând să scadă sub o mie de persoane abia din 10 martie.
Foarte puţini refugiaţi au rămas în judeţ
Deşi fluxul prin cele două puncte de trecere a frontierei din judeţ a fost ridicat timp de aproape două săptămâni, din miile de refugiaţi care au ajuns în judeţ foarte puţini au ales să rămână cazaţi în centrele asigurate de autorităţi. De altfel, şi în acest caz autorităţile au fost prinse pe picior greşit pentru că, în loc să-i cazeze în centrele care trebuiau pregătite din timp, totul a fost făcut în pripă. Aşa se explică de ce primii refugiaţi au ajuns să fie cazaţi fie prin intermediul ONG-urilor, fie la botoşănenii care s-au oferit să-i găzduiască benevol, în timp ce alţi refugiaţi au ajuns la hoteluri sau pensiuni.
Cei mai mulţi ucraineni au petrecut pe raza judeţului o noapte sau maxim două zile
Este drept, mulţi dintre cei care au plecat din Ucraina de frica războiului au susţinut că erau doar în tranzit spre alte ţări din vestul Europei, unde aveau rude plecate la muncă.
De altfel, cei mai mulţi dintre ei au petrecut pe raza judeţului o noapte sau maxim două zile. Voluntarii care au acţionat zi şi noapte în punctele de trecere a frontierei din judeţ au spus că autorităţile din Botoşani au fost salvate de faptul că refugiaţii au trebuit să treacă mai întâi prin Republica Moldova.
„La Siret a fost graniţă directă şi acolo efectul a fost vizibil şi major. În schimb, la Rădăuţi Prut şi Stânca a fost acel <<tampon>> cu Republica Moldova, care a permis şi un schimb de informaţii cu privire la fluxul de refugiaţi”, a spus un voluntar.
Cert este că din 27 şi 28 februarie, 11 instituţii din judeţ şi-au trimis reprezentanţi în cele două puncte de trecere a frontierei. Au fost amenajate corturi, a fost amenajată o tabără de refugiaţi pe stadionul din Dorohoi, a crescut numărul de locuri de cazare oferite de autorităţi, iar fluxurile de materiale necesare voluntarilor şi refugiaţilor au fost mult mai bine organizate, inclusiv prin intermediul platformelor online. Totodată, au fost realizate şi o serie de aplicaţii online care să vină în ajutorul ucrainenilor.
Dramă văzute în vămi
Cei care au ajuns în punctele de trecere a frontierei pentru a ajuta refugiaţii au văzut, însă, dramele trăite de ucraineni – familii despărţite, mame disperate purtându-şi copiii în braţe, cu lacrimi în ochi, oameni epuizaţi din cauza efortului pentru că mulţi au petrecut zile în şir pe drum sau dormind în maşini.
Au existat persoane care, fără să li se promită ceva, fără să fi pretins ceva sau fără să aştepte vreo recompensă, au stat zile şi nopţi în şir la frontieră doar din dorinţa de a-i ajuta pe cei care fugeau din calea războiului. Şi, chiar dacă au fost istoviţi de efort sau de nesomn, ei au continuat acţiunile umanitare fiind zi de zi alături de cei care aveau nevoie de sprijin.
Numele lor nu vor fi menţionate niciodată în datele oficiale, deşi gestul făcut de ei a fost unul incomensurabil. De altfel, în nici o statistică făcută de autorităţi nu a fost menţionat niciodată numărul voluntarilor sau a asociaţiilor neguvernamentale care s-au implicat zi şi noapte în sprijinirea refugiaţilor.
Doar opt refugiați cazați în județ
Din aprilie, cifrele au început să scadă, numărul refugiaţilor oscilând de la o zi la alta, în funcţie de evoluţia războiului. Şi s-a văzut de fiecare dată când ruşii asediau câte un oraş. Asta pentru că numărul refugiaţilor creştea în următoarele două-trei zile.
Ieri, însă, pe 24 august a.c., la ultima analiză făcută de autorităţi, în judeţ mai erau cazaţi doar 8 refugiaţi, care beneficiau de sprijin din partea instituţiilor. Pe lângă aceştia ar mai exista în judeţ alţi circa 10 refugiaţi care ar fi cazaţi pe la diverşi botoşăneni.
12 instituții implicate în gestionarea conflictului
La misiunile de gestionare a situaţiei generate de conflictul din Ucraina au fost şi sunt implicate 12 instituţii şi structuri, respectiv Instituţia Prefectului, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratul de Poliţie Judeţean, Poliţia de Frontieră, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean, Serviciul Vamal, Serviciul Judeţean de Ambulanţă, Direcţia de Sănătate Publică, Serviciul Paşapoarte, Biroul Judeţean de Imigrări, Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor precum şi militari din cadrul Ministerului Apărării Naţionale.
