Ca în fiecare an, oficialii botoşăneni nu au lipsit de la manifestările care au deschis Zilele Eminescu. Astfel, ieri, 15 iunie, manifestările organizate pentru a marca 133 de ani de la plecarea în eternitate a poetului Mihai Eminescu au debutat cu un Te Deum oficiat în Bisericuţa familiei Eminovici. A urmat ceremonia de depunere de flori la statuia poetului, aflată în curtea Memorialului Ipoteşti.
Au fost prezenţi, alături de conducerea Memorialului Ipoteşti, Doina Federovici şi Dorin Birta – preşedintele, respectiv vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Paula Elena Berenţan – suprefectul judeţului, Dănuţ Huţu – directorul Direcţiei Judeţene de Cultură. Programul zilele a inclus ieri şi ceremonia de acordare a Premiului Naţional pentru promovarea operei eminescien3, o nouă ediţie a proiectului „Poeţi în dialog”. Ziua s-a încheiat cu spectacolul „Acelaşi altfel Eminescu”, susţinut de actorii Teatrului „Mihai Eminescu”.
Colocviu de exegeză literară
În zilele de 16 şi 17 iunie, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii Mihai Eminescu, în parteneriat cu Biblioteca Centrală Universitară Mihai Eminescu Iași, Centrul de cercetare în filologie modernă al Facultății de Litere a Universității Babeş-Bolyai Cluj, Biblioteca Judeţeană Octavian Goga Cluj, organizează, a VI-a ediție a Colocviului de exegeză.
Dacă edițiile anterioare au fost dedicate vieții și operei lui Dumitru Irimia (ediția I, 2017), Petru Creția (ediția II, 2018), Ion Negoițescu (ediția III, 2019), Laurențiu Ulici (ediția IV, 2020), Perpessicius (ediția V, 2021), ediția a VI-a a Colocviului de exegeză se va desfășura sub genericul In honorem D. – Ioana Em. Petrescu, omagiu adus celor două figuri majore ale studiilor literare românești și deopotrivă ale eminescologiei.
Cu studii la Paris, lector de limba română la Sorbona și la Școala de Limbi Orientale, Dumitru Popovici (25 octombrie 1902 – 6 decembrie 1952) devine profesor universitar la Universitatea din Cluj în 1936. Atras de comparativism, proiecta, în fapt, o istorie a literaturii române, neterminată, dar în cadrele căreia se înscriu studiile și cursurile sale despre Cezar Bolliac, Heliade Rădulescu, iluminism, cele despre receptarea lui Eminescu și despre poezia lui Eminescu. Cum precizează Ioana Em. Petrecu, „structural, Dumitru Popovici nu este un critic, ci un istoric literar, preocupat de procesul devenirii interioare a fenomenului literar”. Rămasă în bună măsură în manuscris, opera avea să-i fie editată, parțial, între 1972-1989, de Ioana Em. Petrescu, fiica sa.
Dedicată total universității clujene, gândind literatura în termeni de epistemă, Ioana Em. Petrescu (28 decembrie 1941 – 1 octombrie 1990) debutează cu un volum despre Ion Budai-Deleanu, pentru a se consacra prin studiile despre Eminescu (Eminescu, poet tragic, respectiv Eminescu și mutațiile poeziei românești).
Școală de eminescologie
Predând literatură română la Universitatea din Cluj, a creat acolo o școală de eminescologie. Studiile publicate postum au întregit profilul unui intelectual de primă mărime, pentru care critica e un angajament moral, iar literatura e văzută în termeni de ființă.
Prin existența lor intelectuală și prin opera lor, Dumitru Popovici și Ioana Em. Petrecu oferă un teren de dezbatere pentru interogații majore care privesc deopotrivă contribuția lor pe terenul ideilor din spațiul cultural și literar românesc, dar și identitatea literaturii române în context românesc și european. Colocviul de exegeză literară care le este dedicat își propune să fie prilejul unor exegeze pe aceste teme.
Astăzi, 16 iunie, au avut loc două secţiuni ale colocviului, iar mâine, a treia secţiune, în intervalul 10:00 – 12:00. Şi-au anunțat participarea, cu prezență fizică sau on-line: Ioana Bican, Iulian Boldea, Al. Cistelecan, Iulian Costache, Corina Croitoru, Mircea A. Diaconu, Florin Oprescu, Antonio Patraș, Ion Pop, Marius Popa, Fabian Robert-Donat , Maria Șleahtițchi, Lucia Țurcanu, Mihai Zamfir.
