Mii de botoşăneni şi-au făcut timp să ajungă duminică la Staţiunea Popăuţi, acolo unde a avut loc cea mai mare serbare câmpenească din Moldova, respectiv Târgul Expozițional de Miei, Pielicele și Produse Tradiționale. Evenimentul a fost organizat de Asociația crescătorilor de ovine MOLDOOVIS și Stațiunea Popăuți. După doi ani de pandemie, acest eveniment a demonstrat, prin participarea numeroasă, că botoşănenii îşi doreau să iasă în aer liber şi să participe la un eveniment cu tradiţie.
Cea de a XIV-a ediţie a acestui târg a reunit crescători de animale, specialişti în domeniu, comercianţi, producători, artişti, dar şi foarte mulţi botoşăneni dornici să-şi reamintească de atmosfera satului tradiţional, unde creşterea animalelor ocupa un loc important. Vremea favorabilă a făcut ca în jurul prânzului un val de persoane să ajungă în zonă.
Poliţiştii de la Rutieră au avut serios de lucru pentru a dirija maşinile şi pietonii în zonă. La un moment dat, coada de maşini se întindea pe o distanţă de peste un kilometru pe strada principală.
Spectacol cu ansambluri folclorice
Sărbătoarea a debutat sâmbătă, prin inaugurarea muzeului rasei Karakul de Botoșani. Duminică, târgul a început cu un spectacol în care au evoluat ansambluri folclorice din judeţul Botoşani, dar şi artişti din ţară şi străinătate. Botoşănenii care au ajuns la târg au vizitat expoziţia de animale.
Crescătorii au adus cele mai frumoase exemplare pentru a arăta cât de importantă este activitatea lor. Foarte animată a fost şi zona de unde se putea cumpăra de la urdă, caş, legume, până la miere, plăcinte, mici şi bere, ii, icoane, hamuri pentru cai etc.
Un punct de atracţie l-a reprezentat demonstraţia de tuns oi. Dacă în trecut, ciobanii foloseau foarfece, acum ei se folosesc de maşini de tuns electrice, semn că tehnologia a intrat şi în acest domeniu. Foarte aşteptată a fost şi parada berbecilor Karakul.
„Pentru prima dată în Staţiunea Popăuţi are loc o paradă a berbecilor din rasa Karakul de Botoşani. Dacă îmi mai arătaţi în lume, o altă rasă cu atâtea culori (şase – n.r.) spuneţi-mi şi mie, că eu n-o cunosc şi aş vrea să o văd. Vreau să vă spun că este unică la nivel mondial ca paletă de culori şi însuşirile calitative pe care le are această rasă. De asemenea, oportunităţile pe care le are această rasă. Avem oameni pregătiţi care să vă prezinte cele mai frumoase exemplare din această rasă”, a spus Ionică Nechifor, directorul Staţiunii Popăuţi.
La manifestare au fost prezenţi şi doi daci liberi
O pată de culoare au adus la târg şi doi bărbaţi costumaţi în daci. „Mă numesc Rodion Stoian, din Bacău, mai sunt cunoscut ca omul cu icoanele, dar nu fac numai icoane, fac opinci, cuşme dacice, chimire, multe elemente cu care se îmbrăcau dacii noştri. Noi nu am trăit atunci, dar măcar aşa, ca figuraţie, în ziua de astăzi să fie ca un simbol al strămoşilor noştri. Dacă noi nu suntem prezenţi aici în ţinuta cu care suntem îmbrăcaţi, nici viitorii noştri nepoţi sau strănepoţi nu vor mai şti de noi”, a declarat Rodion Stoian. Ionuţ Pricopie le-a transmis botoşănenilor să nu-şi uite niciodată rădăcinile.
„Avem în Botoşani sate la Mitoc, unde încă se păstrează pietrăria dacică şi ar trebui să fim mândri de asta şi e o parte a Daciei libere, partea noastră a Moldovei, lăsată de la regele Hadrian, când s-a retras, atunci a lăsat să se conducă după sfatul bătrânilor. Şi de asta s-a numit Daci liberă şi ar trebui ca tineretul să caute în istorie şi să nu uite niciodată de unde au plecat. Eu, împreună cu fraţii mei, cu familia mea, încercăm să ducem mai departe tradiţia asta a strămoşilor noşti daci. Să Dea Dumnezeu sănătate la toată lumea”, a declarat Ionuţ Pricopie.
Spectacolul a mers la inima celor prezenţi. Dansurile, cântecele populare le-au reamintit spectatorilor cât de frumos este folclorul autentic. Emoţionantă a fost şi evoluţia membrilor Grupului „Ştefan Vodă” din Republică Moldova. Coordonatorul grupului a spus că el poartă un suman care are o vechime de 200 de ani, suman care a fost purtat şi la Unirea din 1918. Artistul a anunţat că va renunţa la suman atunci când Prutul nu va mai fi graniţă între fraţi.
