Celebrul interlop botoșănean Ioan Clamparu, care va împlini anul acesta 54 de ani, a declarat război conducerii penitenciarului în care îşi execută pedeapsa. Motivul principal îl reprezintă faptul că i s-ar fi interzis dreptul la educație, întrucât nu poate finaliza cursurile școlii profesionale la care s-a înscris.
Încarcerat de mai bine de 10 ani, Ioan Clamparu a ajuns în Penitenciarul Aiud, unde își execută pedeapsa de 25 de ani de detenție, făcând tot posibilul pentru a beneficia de liberare condiționată. A urmat programul de reintegrare civică destinat celor cu un comportament agresiv, a participat la peste 10 activităţi de grup, la zeci de concursuri tematice, la cercuri de lectură, la manifestări artistice și activităţi sportive, dar a beneficiat şi de consiliere probaţională. Ba mai mult, în toamna lui 2019 s-a înscris la cursurile școlii profesionale de la Liceul Tehnologic Agricol din Ciumbrud (n.r. – satul Ciumbrud aparține de municipiul Aiud, județul Alba), cu gândul să-și finalizeze studiile, cursurile urmate în spatele gratiilor constituind un alt avantaj în cazul liberării condiționate.
Cursuri anulate din cauza lipsei de cereri
Timp de doi ani, 2019 – 2020 și 2020 – 2021, Ioan Clamparu a mers la toate orele susținute de profesorii liceului agricol cu care unitatea de detenție a avut un contract în acest sens, și-a făcut toate temele și a promovat cursurile. Surpriza a apărut în vara anului trecut când, din cauza lipsei de cereri din partea deținuților, cei de la penitenciar și liceul agricol au decis să nu mai organizeze cursurile pentru anul III, aferente anului școlar 2021 – 2022.
Realizând că nu mai poate obține diploma de absolvire, temutul interlop a făcut imediat o plângere la judecătorul delegat, pe motiv că i se încalcă dreptul la învățământ. Plângerea a fost, însă, respinsă, judecătorul apreciind că vina nu aparține unității de detenție. În schimb, magistratul a recomandat Penitenciarului Aiud efectuarea demersurilor necesare pentru continuarea cursurilor școlare în anii următori și l-a sfătuit totodată pe Clamparu să analizeze posibilitatea solicitării transferului într-o unitate penitenciar care asigură cursuri pentru învățământ liceal.
Clamparu ar vrea să se facă agricultor
Cum răspunsul nu a fost pe placul lui, Ioan Clamparu s-a adresat și Judecătoriei Aiud, acuzând încălcarea articolului nr.79 din Legea privind executarea pedepselor. Astfel, potrivit actului normativ, „persoanele condamnate pot participa, în funcție de posibilitățile penitenciarului, la cursuri de instruire școlară sau universitare, în condițiile protocolului de colaborare încheiat cu Ministerul Educației Naționale, ținându-se cont de nevoile prioritare de intervenție identificate, de starea de sănătate, de tipul regimului de executare și de măsurile de siguranță aplicate”.
În instanță, însă, reprezentanţii Penitenciarului au arătat că situația a fost generată de faptul că nu au existat suficiente cereri din partea deţinuţilor pentru a fi organizate și cursurile pentru anul III.
„Având în vedere faptul că în perioada mai-iulie 2021 nu s-au înregistrat un număr de şase cereri ale persoanelor private de libertate de a urma cursurile anului III, Penitenciarul Aiud a făcut demersuri pentru organizarea acestei clase, atât către şcoala colaboratoare Liceul Tehnologic Agricol Ciumbrud prin adresă scrisă, cât şi către Inspectoratul Şcolar Judeţean Alba, prin discuţie telefonică”, au susţinut reprezentanţii Penitenciarului.
De partea cealaltă, Ioan Clamparu a invocat că după eliberare intenţionează să se axeze pe activităţi de agricultură, care să îi permită să îşi asigure traiul.
„Studiile pe care le derulează în prezent sunt strâns legate de agricultură, acesta fiind şi motivul pentru care acesta a optat pentru această variantă educaţională (deţine un teren agricol pe care doreşte să îl exploateze ulterior eliberării)”, se menţionează în dosar.
Ba mai mult, în plângerea adresată instanței Ioan Clamparu a susținut că „este animat de dorinţa nestrămutată de a-şi finaliza studiile înainte de eliberarea sa din penitenciar” şi că „regretă împrejurările nefaste care l-au adus în postura de a-şi petrece o parte a vieţii în regimul penitenciar”.
Analizând însă contestația formulată de Clamparu prin prisma dispozițiilor legale incidente, instanța a constat că aceasta este nefondată.
„(…) Se reține că dreptul la învățământ garantat de stat persoanelor condamnate nu este un drept absolut, acest drept putând fi exercitat în funcție de posibilitățile penitenciarului”, au arătat magistrații.
Condamnare la 25 de ani de închisoare
Considerat a fi unul dintre cei mai periculoși traficanți de persoane, Ioan Clamparu fost condamnat la 25 de ani de închisoare și o amendă de 50.000 de lei, în urma contopirii mai multor pedepse aplicate acestuia în trei țări – România, Spania și Italia. Clamparu şi-a început infracţiunile în 1988, când a omorât în bătaie un bărbat în municipiul Botoșani.
Condamnat, el a fost închis în perioada 1988 – 1998 în mai multe penitenciare din țară, unde se presupune că i-a cunoscut pe cei care aveau să devină mai târziu „asociaţii” lui. Stabilit ulterior în Bacău, el ar fi constituit în perioada 2001-2004 o mega rețea infracțională specializată în traficul de persoane. Prin intermediul acesteia, sute de femei din România şi Republica Moldova ar fi ajuns în Spania, unde ar fi fost exploatate sexual. Cele care refuzau să se prostitueze erau bătute, ameninţate cu moartea, terorizate că şi familiile lor din România aveau să fie ucise.
Gruparea infracțională care acționa pe teritoriul mai multor state a fost parţial destructurată în 2004, când 13 dintre locotenenţii săi au fost arestaţi. Condamnat în lipsă, Ioan Clamparu a fost dat în urmărire internațională și a figurat mulți ani pe lista celor mai căutați infractori din România. În septembrie 2011, el s-a predat autorităţilor spaniole, care l-au judecat şi l-au condamnat, după care l-au extrădat. Când a ajuns în închisorile din România, Ioan Clamparu a susținut că dorește să-și schimbe radical viața, încercând să recapete astfel încrederea mamei sale, care trăiește în municipiul Botoșani.