Dramele prin care trec ucrainenii în aceste zile au stârnit un val de emoţie, iar fiecare încearcă să-i ajute cum poate pe cei nevoiţi să fugă din calea bombelor.
Mulţi refugiaţi ajung în vămile din judeţ pe jos, astfel că nu pot trece graniţa. Din acest motiv, mai mulţi basarabeni stau cu maşinile pe partea basarabeană şi îi trec pe aceştia până în România, după care pleacă înapoi.
„Sunt maşini până în Lipcani, peste doi kilometri. Merge greu, mai mult pe partea moldoveană. Eu sunt voluntar. Stau în vamă, îi iau pe cei care sunt pe jos şi îi trec vama. A fost la început primul val, al celor mai bogaţi, cu maşini, dar acum urmează un val al celor mai săraci. Mulţi sunt fără maşini, vin pe jos zeci de kilometri. E complicat. Nu îi cunosc, nu prea le cunosc poveştile. Mulţi plâng şi atât. Sunt creştin, slujesc pe Domnul şi slujim cu ce putem”, a spus un preot basarabean, care face şi de zece ori pe zi drumul peste graniţă.
În ultimele ore, punctele de trecere a frontierei nu au mai fost așa aglomerate, deoarece voluntarii moldoveni, dar și români, transportă peste graniță grupuri de cetățeni ucraineni, în mod organizat.
Odată ajunși pe teritoriului României, aceștia sunt preluați de către pompieri, angajați ai primăriilor din zonă, dar și de voluntari, care le pun la dispoziție mâncare caldă, apă și alte produse de primă necesitate, cartele telefonice preplătite cu acces la rețelele ucrainene, transport și cazare.
După ce primesc mâncare caldă și apă, refugiaţii sunt transportați de voluntari români la locuri de cazare puse la dispoziție de autorități și reprezentanți ai societății civile. În municipiul Botoşani, de exemplu, cele patru încăperi puse la dispoziție de Școala Gimnazială nr. 1 sunt ocupate, permanent, la capacitate maximă.
„M-am gândit să dau şi eu o mână de ajutor”
Tot pentru a ajuta cetățenii ucraineni, în baza bunei cooperări cu polițiștii de frontieră moldoveni, s-a stabilit ca atunci când în Punctul de Trecere Costești sunt mai multe persoane care au nevoie de transport, microbuzul ISU Botoșani să le preia și să le aducă în Punctul de Trecere a Frontierei Stânca.
„Suntem din Republica Moldova, dintr-un sat la 18 kilometri de graniţă. Fac voluntariat. Sunt aici din prima zi, transport gratis pe cine are nevoie, peste graniţă. Pe linia mamei sunt ucrainean. Am un văr al meu în Ucraina, care e în luptă. M-am gândit să dau şi eu o mână de ajutor.
Persoanele care vin pe jos, eu îi preiau cu maşina şi îi duc dincolo. Am făcut special documente, carte verde, să pot trece. Ei nu plătesc nimic. Avem şi prieteni la graniţa cu Ucraina şi ne spun când intră persoane pe jos de acolo şi chiar trimitem maşini de aici să îi ia. Sunt cam 30 de kilometri, dar aşa ajutăm şi noi cum putem”, a spus Vlad, unul dintre taximetriştii ad-hoc din vama Stânca.