Primele două zile ale crizei din Ucraina au fost gestionate extrem de prost de autoritățile române în ceea ce privește preluarea refugiaților. Deși se vorbește de aproape o săptămână de pregătiri pe această linie, primii ucraineni care au fugit din calea războiului și au căutat salvarea în România s-au trezit în fața unui haos total.
În primul rând, cei care au ajuns pentru prima dată în România au realizat că nu știu limba, nu există translatori care să asigure suportul în punctele de trecere a frontierei și nu existau niciun fel de informații afișate la vedere, scrise în limb rusă sau ucraineană cu privire la condițiile și obligațiile privind asigurarea asistenței refugiaților. Niciun număr de telefon de contact, nicio listă cu posibilele locații unde ar putea ajunge și nici măcar o persoană din partea autorităților desemnate să asigure asistența.
Toate aceste activități au încercat să fie suplinite de polițiștii de frontieră, însă a fost aproape imposibil. Așa se explică de ce în primele zile la Botoșani nu a apărut nicio cerere de refugiat, deși în județ au intrat mii de persoane venind direct dinspre Ucraina sau Republica Moldova. Din același motiv, cei care au trecut frontiera spre România și au ajuns în Botoșani au preferat să se cazeze pe cont propriu în unități hoteliere.
Sprijin din partea asociațiilor civile
Primul sprijin pentru refugiați a venit tot de la asociațiile civile care, la fel ca și în perioada de urgență de la începutul pandemiei, s-au mobilizat mult mai bine decât autoritățile și au sărit în ajutorul refugiaților, așteptându-i direct în punctele de trecere a frontierei, oferindu-le hrană, transport sau cazare. La fel, singurii translatori au fost tot din rândul voluntarilor veniți să îi ajute pe refugiați.
Acest lucru a fost reproșat direct premierului Nicolae Ciucă de botoșăneanul Daniel Câșlariu, președintele Asociației „Grup Civic” Botoșani, prezent în Punctul de Trecere a Frontierei Siret (județul Suceava) pentru a-i întâmpina pe refugiați. „Ce-ați făcut? Nimic n-ați făcut! Știți cine trebuia să fie primii aici? Instituțiile, nu noi voluntarii. Nu trebuia noi să mergem să le dăm măști în spitale și ajutoare”, i-a spus Câșlariu premierului, care venise vineri la Siret, însoțit de mai mulți miniștri, dar și de șeful DSU, Raed Arafat, pentru a verifica stadiul pregătirilor la frontiera cu Ucraina.
Lipsă totală de informare
De exemplu, deși frontiera de nord a României a fost luată cu asalt de două zile de cei care fug din calea gloanțelor, nici până în acest moment în Botoșani nu au fost mediatizate condițiile privind asigurarea calității de refugiat. Prin urmare, nimeni nu știe cum ar trebui să se procedeze în cazul celor care doresc să beneficieze de acest statut de refugiat, ce presupune această calitate de refugiat, intervalul de timp în care refugiatul este asistat.
De exemplu, cei care ar dori să beneficieze de statutul de refugiat și intră pe teritoriul județului Botoșani ar urma să ajungă în Centrul Regional de Proceduri și Cazare a Solicitanților de Azil – Rădăuți, dar nicăieri nu este prezentată această informație. Totul este ținut secret, iar cei care încearcă să afle amănunte trebuie să bâjbâie pe la diverse instituții.
Lipsa de informații se vede peste tot pentru că pe niciun site oficial al vreunei instituții, începând cu Ministerul Afacerilor Interne și terminând cu Instituția Prefectului, nu se oferă nicio informație utilă, la vedere, în limba rusă sau ucraineană cu privire la statutul de refugiat, așa încât cei care vin în România să știe la ce să se aștepte. „Acești cetățeni beneficiază de toate drepturile prevăzute de legislația națională. Pe întreaga perioadă a procedurii, solicitanții de azil pot beneficia de cazare în centrele Inspectoratului General de Imigrări (IGI), dacă doresc acest lucru, precum și de măsuri de asistență materială, financiară, medicală, consiliere psihologică și juridică de specialitate, acces la piața forței de muncă și activități de adaptare culturală. Complementar pot beneficia de suportul organizațiilor internaționale și neguvernamentale care își desfășoară activitatea în domeniul migrației. La acest moment, gradul de ocupare al centrelor de cazare ale IGI este de 51,9%”, se menționa vineri, 26 februarie a.c., într-un comunicat al MAI, însă informațiile se opreau aici.
Până și pe site-ul IGI informațiile adiacente erau prezentate doar în limba română și în limba engleză, fără niciun suport pentru cei care vin din Ucraina și nu cunosc aceste limbi.
Date de contact Centrul Regional de Proceduri și Cazare a Solicitanților de Azil – Rădăuți
Adresa str. Perilor nr.2, Rădăuți, județul SUCEAVA
Telefon 0230–564462, 0230-564463
Fax 0230-564464
Email c.radauti.igi@mai.gov.ro
Director: comisar de poliție Ionuț CALENCIUC
Program de audiențe: luni și joi– 12:00-14:00
Director adjunct: comisar-șef de poliție Sebastian BARDAN
Program de audiențe: marți si vineri-12:00-14:00.
Cine poate depune o cerere de azil?
Cererea de azil poate fi depusă de oricare străin, aflat pe teritoriul României sau într-un punct pentru trecerea frontierei.
O persoană este considerată solicitant de azil din momentul manifestării de voință, exprimate în scris sau oral, în fața autorităților competente, din care să rezulte că aceasta solicită protecția statului român.
Cum se poate depune o cerere de azil?
Cererile de azil se depun personal de către străinii aflați pe teritoriul României sau într-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat. În cazul străinilor minori, cererile de azil pot fi depuse de reprezentantul legal. Minorii care au împlinit vârsta de 14 ani pot depune cereri de azil în nume propriu. Dacă un străin se adresează cu o cerere/memoriu/petiție în care menționează că dorește o formă de protecție în Romania, i se comunică în scris că este necesar să se prezinte personal la autoritățile competente să primească astfel de cereri. Cererile de azil depuse în afara teritoriului României nu sunt admise.
Autoritățile competente să primească o cerere de azil sunt:
- structurile Inspectoratului General pentru Imigrări;
- structurile Poliției de Frontieră Române;
- unitățile de poliție în cadrul cărora sunt constituite și funcționează centre de reținere și arestare preventivă;
- structurile Administrației Naționale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiției.
Competența teritorială privind primirea, înregistrarea și procesarea cererilor de azil o au centrele regionale de proceduri si cazare a solicitanților de azil din subordinea Direcției Azil și Integrare, respectiv Centrul București, Centrul Timișoara, Centrul Galați, Centrul Radăuți, Centrul Maramureș și Centrul Giurgiu. Autoritățile competente nu pot refuza primirea cererii de azil pe motiv că a fost depusă tardiv.
Formularul tip Cerere de azil poate fi completat de:
solicitantul de azil
funcționarul desemnat pentru primirea cererii, în situația în care solicitantul de azil nu știe să scrie, potrivit declarațiilor orale ale acestuia.
Cum se înregistrează solicitantul de azil?
După primirea cererii de azil solicitantul va completa un interviu preliminar, în scopul stabilirii datelor personale ale acestuia și ale membrilor săi de familie, rutei parcurse din țara de origine până în România, datelor referitoare la eventuale cereri de azil depuse în alte state terțe ori într-un stat membru al Uniunii Europene, precum şi documentelor de identitate sau de călătorie aflate în posesia sa.
Interviul preliminar se completează în prezența unui funcționar IGI și a unui traducător. Traducerea va fi efectuată într-o limbă pe care solicitantul o cunoaște sau se presupune în mod rezonabil că o cunoaște.
Odată cu depunerea cererii de azil, personalul Inspectoratului General pentru Imigrări sau al celorlalte autorități competente prelevează amprentele solicitantului de azil care, potrivit datelor de identitate probate sau declarate, a împlinit vârsta de 14 ani. Amprentele vor fi transmise în Sistemul EURODAC și stocate pe suport de hârtie în cartoteca Inspectoratul General pentru Imigrări și în format electronic în baza de date națională AFIS (Sistemul Automatizat de Comparare a Amprentelor). Solicitantul de azil este informat în scris cu privire la operațiunile de mai sus. Prelevarea și transmiterea amprentelor solicitanților de azil se face cu respectarea prevederilor referitoare la principiul confidențialității și protecției datelor cu caracter personal.
Personalul specializat al DAI întreprinde verificări și activități specifice în scopul stabilirii identității reale ale solicitanților de azil care nu dispun de documente de identitate.
Solicitantul de azil este obligat să depună toate documentele pe care le are la dispoziție și care au relevanță pentru situația sa personală, cât și documentul pentru trecerea frontierei de stat, urmând să primească documentul temporar de identitate pentru solicitanții de azil, emis de Inspectoratul General pentru Imigrări.
