Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a semnat marți, pe 22 februarie a.c., un protocol de colaborare cu autoritățile locale din județele Suceava și Botoșani, în baza căruia va lansa licitația pentru elaborarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic necesare construcției viitorului drum expres care va lega municipiile Botoșani și Suceava de autostrada A7. Informația a fost confirmată oficial de ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, care a precizat că finanțarea va fi asigurată din fonduri europene, specialiștii CNAIR acordând suportul necesar lansării și finalizării licitației. Sorin Grindeanu a subliniat că, după finalizarea contractului pentru studiul de fezabilitate și proiectul tehnic, va fi lansată și licitația pentru construcția drumului expres Suceava – Botoșani – A7.
Conform hărții interactive a CNAIR, drumul expres ar urma să aibă ca punct de plecare zona localității sucevene Văratec, traseul urmând să fie stabilit în funcție de rezultatele studiului de fezabilitate. Prima variantă luată în calcul era ca acesta să intre în municipiul Botoșani în zona intersecției străzilor Pacea cu Manolești-Deal, iar a doua variantă lansată în ultima perioadă vizează o posibilă intersecție în zona Mănăstirea Doamnei – Hudum, de unde ar urma să plece viitoarea șosea de centură a municipiului Botoșani.
Denumit și drum rapid, drumul expres este în fapt o șosea de viteză care nu are voie să se intersecteze la nivel cu calea ferată, viteza de deplasare oscilând între minim 50 km/h și maxim 120 km/h, regimul de viteză fiind stabilit în funcție de forma de relief. Spre deosebire de autostradă, un drum expres nu are benzi de urgență și nici spații de demarcare. Totodată, benzile de circulație sunt cu 25 de centimetri mai înguste, acestea fiind delimitate de regulă prin așa-numitul parapet New Jersey, realizat din beton. Construcția drumurilor expres este de obicei mai ieftină decât în cazul autostrăzilor. Astfel, dacă este să ne luăm după anumite surse ministeriale, drumurile rapide vor putea fi realizate cu un buget cu circa 30% mai mic decât în cazul autostrăzilor, lăsându-se posibilitatea ca pe viitor să poată fi transformate în autostrăzi, în funcție de trafic.