Unul dintre cei mai avizaţi cunoscători ai relaţiilor dintre mănăstirile athonite şi cele închinate lor din Moldova şi Ţara Românească, Petre Ş. Năsturel, semnalează existenţa unui manuscris slav, aflat la Biblioteca Academiei Române din Bucureşti, provenit de la Rusicon şi scris, probabil, la începutul secolului al XVI-lea, care a fost descoperit la mănăstirea Bistriţei (jud. Vâlcea), ctitorie a puternicii familii a Craioveştilor. Acelaşi cercetător semnalează şi un minei slavon, din luna septembrie, având pe una din file notiţa „Această carte este un dar al mănăstirii Sfântului Pantelimon panului Barbu şi vornicului Pârvu, cu fraţii lor”. Plecând de la dregătoria de vornic a lui Pârvu, P.Ş. Năsturel datează donaţia între 1482-1493, observând că în acest interval temporal se situează şi dania făcută Rusicon-ului de Vlad Călugărul, ai cărui vlastelini erau cei patru fraţi Craiovescu. Din păcate, documente similare de la Rusicon, pentru Moldova, nu s-au descoperit, deocamdată, sau cel puţin nu au fost publicate, dar trebuie să presupunem, prin analogie cu modelul muntean, că ele au existat. O recenzie a unei lucrări aparţinând aceluiaşi cercetător, lucrare care, din păcate, ne este inaccesibilă, ne arată că la Rusicon se află un aer pe care P.Ş. Năsturel îl atribuie epocii lui Ştefan cel Mare. Revenind la începuturile mănăstirii Doamnei, nu trebuie să ne închipuim o construcţie impresionantă prin măreţie şi stil. Era vorba, mai curând, de o modestă bisericuţă, retrasă în liniştea binefăcătoare de la poalele codrilor seculari, în apropierea unui târg ce păstra încă destule din atributele satului. Monahi rătăcitori, aflaţi în căutarea unui liman pentru liniştea sufletelor lor, dornice de Dumnezeu, vor pustnici la această bisericuţă, în jurul căreia îşi vor ridica şi chilii pentru scurtele perioade de odihnă pe care şi le îngăduiau. Este greu de precizat care Doamnă a Ţării Moldovei şi-a legat mai întâi numele de cel al mănăstirii. Presupunem că pe la 1496, cu prilejul ctitoririi la Popăuţi, de către Ştefan cel Mare, a bisericii domneşti cu hramul Sfântului Nicolae, doamna sa, Maria-Voichiţa, a refăcut bisericuţa din apropierea târgului, a cărei construcţie era, aşadar, anterioară.
Dicționar de termeni istorici
Minei – carte bisericească ortodoxă în care slujbele religioase sunt precizate pe ani și pe zile
Vlastelini – termen social sârb, preluat în cancelaria Țării Românești și folosit pentru membrii înaltei boierimi sau dregătorii importanți cu funcțiuni politice și militare
Prof. dr. Daniel BOTEZATU
