Octav Onicescu (n. 20 august 1892, Botoșani – d. 19 august 1983) a fost matematician român, întemeietor al școlii românești de teoria probabilităților, i-a dat acesteia o nouă axiomatizare, cu ajutorul noțiunii de „funcție eveniment” sau „funcție sumă”. A introdus conceptul de „lanț probabilistic cu legături complexe”, cea mai importantă contribuție românească în teoria probabilităților. A fost autor al unei noi varietăți de mecanică: „Mecanica invariantivă Onicescu”.
Octav Onicescu a absolvit Liceul August Treboniu Laurian din Botoșani. Între 1911 – 1913 a absolvit Facultatea de Științe și Facultatea de Filozofie din București. Onicescu își susține teza de doctorat în iunie 1920, în Italia, în probleme de geometrie diferențială legate de teoria relativității. Teza de doctorat este intitulată „Asupra spațiilor einsteiniene cu grupuri continui de transformare.” Această teză, care a rămas nepublicată, a avut ca punct de plecare două memorii științifice ale matematicenilor Bianchi și Ricci care au studiat varietățile diferențiale cu trei dimensiuni, ce admiteau grupuri de transformări. Octav Onicescu introduce o nouă dimensiune în calcul, în conformitate cu teoria relativității a lui Einstein, unde intervin patru dimensiuni: trei pentru spațiu și una temporal.
Activitate științifică
Ca profesor universitar a înființat Școala superioară pentru pregătirea cenzorilor, Școala de statistică, Actuariat și Calcul (1930) și a creat Școala româneasca de teoria probabilităților. Din 1925 începe să predea teoria probabilităților, fiind primul profesor universitar român care preda acest curs. Din 1925 a predat mecanica aplicată corpului uman și aparatelor la Institutul de Educație Fizică din București și a fost rectorul Academiei de Educație Fizică.
A ținut primele lecții de teoria jocurilor strategice din anul 1958, completate cu numeroase rezultate originale și cu un nou punct de vedere. Împreuna cu S. Guiașu au fost primii, în anul 1963, care au dat formula completă teoriei automatelor aleatoare.
Din 1930 este membru corespondent al Academiei Române iar în anul 1965 devine membru titular al acesteia.
De numele lui Octav Onicescu sunt legate importante contribuții în domeniul știintelor exacte:
-Algebra – metoda Onicescu de rezolvare a sistemelor de ecuații liniare
-Geometrie – teorema Onicescu privind suma unghiurilor solide ale unui tetraedru nedegenerat
-Geometrie diferențială – formula Onicescu privind geodeziale vecine unei geodezice date
-Topologie – clasa de funcții olotope Onicescu
-Analiza funcțională – introducerea noțiunii de saturație și funcția suma Onicescu
-Calculul probabilităților – teoria lanțurilor și a proceselor cu legături complete Onicescu -Mihoc, care a devenit o mare doctrină, baza teoriei moderne a învățării
-Statistica Matematică – formula Onicescu pentru energia informațională
-Mecanica – autor al mecanicii invariantive Onicescu, prin care propune alături de Newton și Einstein un alt model cronologic.
A organizat și condus la facultatea de matematică seminarul Onicescu de filosofia științei. A fost președintele Comitetului Român pentru Uniunea interbalcanică a matematicienilor. A fost secretar general, apoi președinte al Societății Române de Științe. A fost președintele Casei generale de pensiuni a Statului, exercitând o acțiune pozitivă de organizare științifică a acesteia.
A publicat peste 1.200 memorii și note științifice în reviste de specialitate românești și străine. Este autor a peste 35 de cărți, monografii, tratate sau manuale.
